Sindicatul Europol semnalează un blocaj în justiție: Polițiști fără studii juridice, gestionează sute de dosare penale

Această deficiență conduce frecvent la erori procedurale majore care sunt ulterior exploatate în instanță, periclitând astfel actul de justiție. Deși legislația prevede supravegherea activității de către procurori, realitatea din teren arată că majoritatea actelor procedurale, de la audieri la administrarea probelor, sunt realizate de polițiști, interacțiunea cu magistrații fiind limitată la momentele de validare formală.

Situația volumului de muncă este descrisă ca fiind una extremă, în special în marile centre urbane, unde un singur lucrător poate avea în gestiune între 800 și 900 de dosare penale. Absența unui standard național privind numărul maxim de cauze ce pot fi instrumentate de un singur ofițer generează un blocaj administrativ grav. Din cauza aglomerației, dosarele noi sunt amânate, iar soluțiile se transformă adesea în clasări sau menținerea cauzelor în evidență până la împlinirea termenului de prescripție, un fenomen care subminează direct încrederea în sistemul judiciar și eficiența acestuia. Auditurile Curții de Conturi au confirmat deja lipsa unor indicatori de performanță reali și o repartizare inechitabilă a sarcinilor în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În cursul anului 2024, cei aproximativ 15.000 de polițiști judiciariști au avut de gestionat un volum imens de 1,8 milioane de dosare, ceea ce presupune finalizarea unei cauze la fiecare două zile lucrătoare. Această presiune constantă favorizează o cultură a producției de documente în detrimentul calității cercetării, crescând riscul de sancțiuni din partea Curții Europene a Drepturilor Omului. Rapoartele europene plasează deja România peste media continentală în ceea ce privește durata procedurilor penale, semnalând o suprasolicitare cronică a tuturor structurilor de urmărire penală.

Din punct de vedere financiar, polițiștii care lucrează în cercetarea penală sunt printre cei mai defavorizați din sistem. Aceștia câștigă semnificativ mai puțin decât colegii din structurile administrative sau de control acces, diferențele de venit ajungând până la 40 la sută din cauza lipsei sporurilor pentru munca în schimburi sau de noapte. Deși asigură o permanență neoficială și sunt solicitați frecvent în afara orelor de program pentru evenimente urgente, acești profesioniști nu beneficiază de o compensare reală a efortului, aspect criticat inclusiv în rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept în România.