Fostul ministru Răzvan Cuc, arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul mitei de la Registrul Auto Român

Denunțul și ancheta sub acoperire

Cazul a fost instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) după ce directorul RAR, Mihai Alecu, a sesizat autoritățile imediat ce a fost abordat de fostul demnitar. Alecu a acceptat să colaboreze cu procurorii, acționând ca investigator sub acoperire pentru a documenta faptele.

• Intervenția: Totul a început în luna septembrie, când Răzvan Cuc l-ar fi contactat pe șeful RAR pentru a favoriza firma amicului său, Cătălin Bușe.

• Miza financiară: Contractul vizat se referea la service-ul echipamentelor de diagnoză ale RAR, având o valoare de 23 de milioane de lei plus TVA.

• Mita promisă: Fostul ministru i-ar fi oferit directorului un comision de 6–7% din valoarea contractului, sumă care s-ar fi ridicat la peste 300.000 de euro.

Răzvan Cuc, „artizanul” negocierilor

Înregistrările și monitorizările realizate de DNA îl indică pe Răzvan Cuc drept coordonatorul întregii scheme. Acesta s-ar fi ocupat de stabilirea întâlnirilor și de negocierea directă a procentelor din șpagă, deși în discuții încerca să mimeze o anumită detașare față de interesele financiare directe.

Fostul senator PSD a ocupat portofoliul Transporturilor de trei ori între anii 2017 și 2019. Ancheta a scos la iveală că prietenia dintre Cuc și Bușe are rădăcini vechi, firmele omului de afaceri fiind beneficiare constante ale unor contracte cu statul. În ultimii șase ani, companiile lui Bușe au încasat de la RAR peste 60 de milioane de lei, prima afacere fiind parafată chiar în iunie 2019, în mandatul de ministru al lui Răzvan Cuc.

Consecințe juridice și politice

Instanța a considerat că probele administrate sunt suficiente pentru a justifica măsura arestului preventiv, apreciind că lăsarea în libertate a suspecților ar putea afecta cursul anchetei sau ar reprezenta un risc pentru ordinea publică. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la instanța superioară.

Acest caz readuce în atenție problema „abonării” firmelor de casă la contractele din infrastructură și transporturi, subliniind în același timp importanța integrității șefilor de instituții publice în stoparea circuitelor de corupție la nivel înalt.