Bugetul pe 2026, amânat pentru februarie: Guvernul condiționează cifrele de succesul reformei administrative
Guvernul României va depăși din nou termenul legal pentru adoptarea bugetului național, votul final fiind estimat pentru luna februarie 2026. Întârzierea este justificată de vicepremierul Tánczos Barna prin suprapunerea cu vacanța parlamentară și necesitatea finalizării pachetelor de reformă în administrația centrală și locală, care blochează proiectul de mai bine de două luni.
Negocieri blocate și ținta de deficit
Deși coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a ajuns la un consens de principiu pe 14 noiembrie privind reducerea cu 10% a personalului din administrația locală, discuțiile au stagnat ulterior. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că adoptarea cu întârziere a acestor reforme pune în pericol ținta de deficit de 6,5% din PIB asumată în fața Comisiei Europene.
-
Divergențe în Coaliție: Sorin Grindeanu (PSD) a confirmat acordul pe zona locală, însă respinge tăierile salariale în ministere.
-
Decizii iminente: În ședința de miercuri, 17 decembrie, liderii politici urmează să tranșeze și valoarea salariului minim pentru 2026, un indicator esențial pentru construcția bugetară.
-
Context fiscal: Pentru 2025, deficitul este estimat sub 8,5%, după măsuri dure precum înghețarea pensiilor și creșterea impozitelor pe proprietate de la 1 ianuarie.
PNRR și Relația cu Bruxelles-ul
În paralel cu tensiunile bugetare, Guvernul pregătește depunerea cererii pentru a patra tranșă din PNRR, în valoare de 2,5 miliarde de euro, termenul vizat fiind vineri, 19 decembrie. Totuși, jaloane critice, precum reforma pensionării magistraților, rămân nerezolvate.
Noul plan renegociat cu Uniunea Europeană este mai suplu, renunțându-se la aproximativ 7 miliarde de euro și reducând numărul de obiective de la peste 520 la sub 370. Resursele rămase sunt vitale pentru proiecte majore de infrastructură, cum este Autostrada Moldovei (A7).
Conform prognozelor Comisiei Europene, România ar putea atinge o creștere economică de 1,1% în 2026, cu un deficit de 6,2%, condiționat strict de continuarea consolidării fiscale și a reformelor administrative începute de cabinetul Bolojan.
