BNR avertizează: deficitul bugetar ridicat și datoria publică împing dobânzile în sus și generează efectul de „crowding out”
Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea, avertizează că deficitul bugetar ridicat al României amplifică costurile de finanțare ale statului, fenomen care se transferă către întregul sistem bancar, determinând majorarea dobânzilor la credite și depozite. Oficialul BNR subliniază că această situație duce la un fenomen de „crowding out” (evicțiune financiară) pe canalul depozitelor, afectând negativ stabilitatea financiară și creditarea economiei reale.
Mecanismul de Creștere a Dobânzilor
Leonardo Badea explică mecanismul prin care dezechilibrele bugetare influențează direct costurile de finanțare:
-
Presiune Asupra Statului: Dacă deficitul bugetar primar nu scade semnificativ, creșterea datoriei publice pune presiune pe costurile de finanțare ale statului.
-
Transfer la Bănci: Această presiune determină amplificarea costurilor de finanțare ale instituțiilor de credit.
-
Efectul Final: Costurile mai mari la depozitele bancare au efecte ascendente asupra ratelor la credite, afectând direct populația și mediul de afaceri.
Fenomenul de Crowding Out
Un exemplu concret al acestui mecanism este dat de competiția dintre stat și bănci pentru resursele financiare:
-
Randamentele Titlurilor de Stat: Cât timp noile emisiuni de titluri de stat oferă randamente ridicate (7-8% în cazul României), instituțiile de credit trebuie să vină cu oferte competitive pentru produsele de economisire (depozite) pentru a putea finanța creditarea.
-
Avantajul Statului: Veniturile din titlurile de stat sunt scutite de taxe, oferindu-le un avantaj suplimentar față de depozitele bancare.
-
Evicțiunea: Această concurență generează o formă de crowding out (evicțiune) pe canalul depozitelor, manifestată pe întreg spectrul de produse de creditare, destinate atât investițiilor private, cât și populației.
În esență, statul devine principalul competitor pentru resursele financiare interne.
Implicații Macroeconomice
Badea avertizează că presiunea asupra costurilor de împrumut se transmite către întreg sistemul financiar, reducând spațiul de manevră al instituțiilor de credit și al investițiilor private.
-
Restrângerea Creditării: Creșterea ratelor dobânzii la titlurile de stat amplifică cheltuielile bugetare cu serviciul datoriei și restrânge creditarea economiei reale, obligând sectorul privat să concureze cu statul pentru aceleași resurse.
-
Perspectiva de Creștere: Aceste efecte se pot amplifica, având implicații negative asupra potențialului de creștere economică, mai ales în contextul în care se așteaptă un deficit de cerere (output gap negativ) de peste 3% pentru anul următor.
Specialiștii atrag atenția că nivelul de trai al populației este afectat direct prin rate mai mari la credite și acces mai dificil la finanțare.
