Doar unul din șase români cu dizabilități are loc de muncă: Raportul CES arată un eșec sistemic

Conform unui nou studiu al Consiliului Economic și Social (CES), doar una din șase persoane cu dizabilități din România are acces efectiv la piața muncii, o rată de ocupare de 17% care plasează țara la coada clasamentului european (media UE fiind de 51%). Raportul arată că decalajul nu este cauzat de factori culturali, ci de structura instituțională și birocrația care creează bariere majore în calea angajării.

Dec 4, 2025 - 23:03
Dec 4, 2025 - 23:06
Doar unul din șase români cu dizabilități are loc de muncă: Raportul CES arată un eșec sistemic
Imagine cu caracter ilustrativ / Steve Buissinne

Obstacolele Sistemice și Birocrația

Studiul identifică trei niveluri principale de excludere sistemică a persoanelor cu dizabilități de pe piața muncii:

1. Sistemul greoi de evaluare și certificare

  • Proceduri Complexe: Sistemul de evaluare, împărțit între SECPAH și CEPAH (structuri distincte de evaluare a dizabilității), generează întârzieri, incertitudine, drumuri repetate și perioade lungi de așteptare.

  • Bariera Geografică: Pentru persoanele cu mobilitate redusă sau din mediul rural, acest proces birocratic în două trepte devine o barieră majoră la angajare.

2. Riscul pierderii drepturilor (penalizarea muncii)

  • Incertitudine Financiară: Procedurile pentru menținerea sau recalcularea prestațiilor sociale în momentul angajării sunt complicate și netransparente.

  • Descurajarea Tranziției: Există riscul pierderii unor drepturi sau scăderii veniturilor odată cu începerea activității salariale. Această incertitudine descurajează tranziția de la statutul de beneficiar de ajutoare sociale la cel de angajat pe piața liberă, penalizând implicit munca.

3. Barierele angajatorilor și costurile ascunse

  • Povară Administrativă: Respectarea obligațiilor legale de angajare a persoanelor cu dizabilități este o povară administrativă pentru angajatori, în special pentru IMM-uri, din cauza lipsei de ghiduri clare și a stimulentelor eficiente.

  • Costuri Ascunse: Procesul de căutare a unui loc de muncă implică costuri financiare, de timp și emoționale ascunse pentru persoanele cu dizabilități, incluzând cheltuielile pentru:

    • Transport adaptat

    • Servicii de îngrijire

    • Proceduri administrative repetate

  • Accesibilitate Tehnică: Site-urile de recrutare și platformele guvernamentale nu respectă adesea criteriile de accesibilitate digitală (WCAG), tăind accesul tehnic încă din faza de aplicare.


Recomandările CES pentru Politici Publice

CES concluzionează că problema nu este la persoanele cu dizabilități, ci la apanajul sistemic și administrativ de constrângeri. Pentru a remedia eșecul instituțional, CES recomandă:

  • Simplificarea Evaluării: Simplificarea procedurilor de evaluare și certificare a dizabilităților, inclusiv prin digitalizare și interoperabilitatea bazelor de date.

  • Ghișeu Unic: Implementarea unui „ghișeu unic” pentru tranziția de la statutul de beneficiar la cel de angajat, pentru a reduce riscul pierderii drepturilor odată cu angajarea.

  • Angajare Asistată: Finanțarea prin contracte publice durabile a serviciilor de angajare asistată (inclusiv job-coaching).

  • Accesibilitate Extinsă: Implementarea standardelor europene de accesibilitate fizică și digitală în instituțiile publice și în spațiile de lucru.

  • Rețea Incluzivă: Crearea unei rețele naționale de angajatori incluzivi, coordonată de ANPD și Ministerul Muncii.

  • Monitorizare Națională: Stabilirea unui mecanism național de monitorizare a indicatorilor de incluziune (rata de ocupare, retenția și calitatea locurilor de muncă).