Ionuț Moșteanu a demisionat din funcția de ministru al Apărării - Decizia survine la cinci luni de la preluarea mandatului, în urma dezvăluirilor privind studiile sale

Ionuț Moșteanu și-a anunțat vineri, pe Facebook, demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale, pe care o preluase pe 23 iunie, odată cu învestirea Guvernului Bolojan. Gestul vine la cinci luni de la depunerea jurământului și survine în urma dezvăluirilor apărute în presă cu privire la studiile sale.

Noi 28, 2025 - 12:09
Noi 28, 2025 - 12:12
Ionuț Moșteanu a demisionat din funcția de ministru al Apărării - Decizia survine la cinci luni de la preluarea mandatului, în urma dezvăluirilor privind studiile sale
Foto: Ionuț Moșteanu / Facebook

Asumarea Deciziei și Motivația

Moșteanu a precizat că a discutat în prealabil cu președintele, cu premierul și cu președintele partidului (USR) și a transmis că face acest pas din „asumare și respect față de Armata Română”.

Obiectivul Demisiei

  • Securitatea Națională: Fostul ministru a menționat contextul regional, în care „România și Europa sunt sub asaltul Rusiei”, subliniind că securitatea națională trebuie apărată cu orice preț.

  • Evitarea Distragerii: El nu a dorit ca „discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani” să distragă atenția liderilor țării de la misiunea lor grea.

Bilanțul de Mandat

În postarea sa, Ionuț Moșteanu a enumerat realizările pe parcursul celor cinci luni de mandat, susținând că a jurat „să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată și mai bine înzestrată”.

  • Acțiuni: A menționat întărirea relațiilor cu aliații, accelerarea programelor de înzestrare, îmbunătățirea cadrului legal și apărarea drepturilor militarilor.

  • Mesaj Anticorupție: A subliniat că a dat „un mesaj clar împotriva băieților deștepți cu interese în domeniu” și a celor „mufați la banii publici”.

În încheierea mesajului său, Moșteanu a menționat că Nicușor Dan, Ilie Bolojan și colegii din USR sunt „oameni buni (buni, nu perfecți)” care mențin „echilibrul și direcția corectă” a țării pe parcursul proeuropean și euro-atlantic.