Premierul Ilie Bolojan apără creșterea TVA ca necesitate impusă de Comisia Europeană pentru evitarea suspendării fondurilor UE - S-au obținut economii de 100 de milioane de euro din reducerea sporurilor

Justificarea Creșterii TVA

Ilie Bolojan a explicat că, fără prezentarea unui pachet de măsuri fiscale negociat cu CE în iulie, România s-ar fi confruntat cu o situație economică mult mai gravă.

Riscul Suspendării Fondurilor Europene

• Motivul majorării: Fără măsuri imediate de ajustare fiscală, România și-ar fi încălcat angajamentele luate, iar CE ar fi suspendat fondurile europene.

• Impact: Suspendarea ar fi afectat circa 50% din investițiile derulate într-un an, inclusiv cele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

Nivelul de Taxare

Premierul a subliniat că, în ciuda majorării, România rămâne în limita inferioară de taxare din Uniunea Europeană.

• Înainte de majorare, România avea printre cele mai mici taxe și, implicit, cele mai mici venituri ale bugetului de stat din UE.

• Chiar și după creșterea TVA, țara noastră se menține pe ultimele locuri în UE, alte state având TVA de 23%, 24% sau 27%.

• Bolojan a avertizat că o combinație între taxe mici, politici de asistență socială de tip nordic și un comportament balcanic (aluzie la evaziunea fiscală) reprezintă un „cocktail Molotov economic”.

Economii și Obiectivul de Deficit

Guvernul a reușit să obțină economii semnificative din reducerea cheltuielilor în sectorul public.

Reducerea Cheltuielilor cu Salariile

• Economii obținute: În luna octombrie, numai din reducerea sporurilor salariale și din presiunile de a limita noile angajări în sectorul public, s-a obținut o economie de peste 500 de milioane de lei (aproximativ 100 de milioane de euro), comparativ cu fondul de salarii din octombrie 2024.

• Fondul de Salarii: Acesta a scăzut de la 14,2 miliarde de lei (octombrie 2024) la 13,6-13,7 miliarde de lei (octombrie 2025).

Obiectivul Dobânzilor și Deficitul

Premierul a atras atenția asupra costului ridicat al dobânzilor plătite de România, care se ridică la 3% din PIB anul acesta și anul viitor.

• România plătește dobânzi mai mari decât alte țări aflate în situații similare.

• Ținta de deficit: Dacă România reușește să încheie anul cu un deficit de 8,4% din PIB, există șansa de a reduce costul dobânzilor plătite cu 2-3% anul viitor, prin creșterea încrederii investitorilor.

• Bolojan a cerut menținerea unei discipline fiscale stricte în decembrie pentru a evita o „explozie” a cheltuielilor.