Legea Vexler privind combaterea extremismului, validată de CCR - Curtea respinge obiecțiile lui Nicușor Dan pe motiv că nazismul și legionarismul nu pot fi „relativizate prin definiții juridice”
Curtea Constituțională a României (CCR) și-a publicat motivarea deciziei prin care a respins obiecția de neconstituționalitate ridicată de președintele Nicușor Dan împotriva așa-numitei „Legi Vexler”. Actul normativ, inițiat de deputatul minorității evreiești Silviu Vexler, completează o Ordonanță de Urgență din 2002 și vizează înăsprirea prevederilor legale care sancționează toate formele de extremism.
Obiecțiile Președintelui și Argumentele CCR
Președintele Nicușor Dan a contestat legea pe motiv că nu sunt definite cu precizie noțiuni esențiale precum legionar, fascist, materiale legionare sau naționalism extremist. De asemenea, el acuza ambiguitatea expresiei „membru în conducerea unor organizații legionare”, temându-se că restricțiile și sancțiunile impuse de lege ar putea afecta dreptul la informare și dreptul de liberă exprimare garantate de Constituție.
Răspunsul Curții Constituționale
CCR a respins obiecțiile, argumentând că nazismul, fascismul și legionarismul sunt „concepte istorice și politice care definesc o serie de regimuri și mișcări politice, care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv”.
-
Suficiența Termenilor: Curtea a considerat că modul de definire a termenilor este suficient pentru ca o persoană să-și poată ajusta comportamentul astfel încât să nu intre sub incidență penală.
-
Rolul Instanțelor: Potrivit CCR, revine organelor de cercetare penală și instanțelor judecătorești să stabilească, de la caz la caz și în funcție de circumstanțe, dacă o persoană a încălcat sau nu legea.
Deși obiecția sa a fost respinsă ca neîntemeiată, Președintele Nicușor Dan a anunțat că va cere totuși Parlamentului să reexamineze legea.
