Deținuții devin „gardieni” în penitenciarele din România, pe fondul lipsei acute de personal - Un sfert din posturile din sistemul penitenciar sunt vacante
Sistemul penitenciar din România se confruntă cu o criză severă de personal, fiind vacante peste o treime din posturile necesare. Pe fondul sistării angajărilor în instituțiile publice, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) recurge la o soluție mai veche, reglementată de o lege din perioada comunistă: folosirea deținuților la supravegherea altor condamnați.
Șeful ANP, Bogdan Burcu, a declarat că, dintr-un necesar de 20.000 de angajați stabiliți printr-un proiect cu sindicatele, sistemul are în prezent doar 13.314 angajați.
Legea veche care permite „deținuții-gardieni”
Măsura folosirii deținuților în activități de pază și supraveghere este reglementată de Legea 23/1969, articolele 10 și 11. Deși textul original excludea condamnații pentru omor, infracțiuni contra securității statului sau contra păcii și omenirii, practica a evoluat, iar condamnații pentru omor care și-au executat aproape integral pedeapsa pot fi incluși în acest circuit.
În prezent, sunt 128 de „deținuți-gardieni” care activează în 18 penitenciare din România.
Condiții și recompense
Deținuții care dau „dovezi temeinice de îndreptare” și sunt disciplinați pot fi folosiți pentru supravegherea altor condamnați la locurile de muncă, după ce au executat cel puțin 1/5 din pedeapsă.
-
Recompensă: Pe lângă salariul minim tarifar pentru munca prestată, deținuții beneficiază de zile libere: la două nopți muncite, se consideră trei zile executate din pedeapsă.
-
Remunerație: Din remunerația muncii, o cotă de 10% revine deținutului, iar restul de 90% se face venit la administrația penitenciarului (stat).
Dotarea și sistemul de supraveghere
Deținuții folosiți la pază nu sunt înarmați, fiind dotați doar cu un fluier și un telefon care le permite comunicarea exclusiv cu dispeceratul unității de detenție.
În unele închisori, cum ar fi cea de la Severin, se folosește un sistem combinat de post cu agent și post cu deținut. Surse din penitenciare consideră că acest sistem face parte din procesul de recompensă și responsabilizare a condamnaților.
Pe termen lung, conducerea ANP pregătește introducerea unui sistem de digitalizare pentru monitorizarea închisorilor cu ajutorul camerelor video și senzorilor perimetrali.
Experții din sistem indică faptul că acordarea de încredere și libertăți sporite deținuților contribuie la un indicator mic de recidivă, oferind ca exemplu cazul Norvegiei.
