Membru CSM: Campaniile de „demonizare și exterminare fizică a judecătorilor” sunt un atac fără precedent asupra puterii de stat în spațiul occidental

Magistratul precizează că manifestațiile recente și protestele îndreptate împotriva soluțiilor judecătorești nemulțumitoare nu mai pot fi considerate critică legitimă, ci sunt expresia unei „campanii militare”, fiind o tentativă de „preluare cu forța a puterii judecătorești”.

Atac la adresa statului de drept

În opinia lui Drăgușin, degradarea încrederii în justiție și transformarea judecătorilor în ținte politice sunt incompatibile cu valorile occidentale și cu standardele statului de drept. El califică mesajele publice care încurajează demonizarea corpului profesional, chiar și atunci când vin din partea unor lideri politici de prim rang, drept periculoase.

Magistratul insistă că judecătorii nu sunt imuni la critică, dar aceasta trebuie să fie una „informată” și „de bună credință”.

Modelul american de protecție a judecătorilor

Pentru a argumenta că democrațiile consolidate tratează cu mare seriozitate intimidarea magistraților, membrul CSM oferă exemplul Statelor Unite.

Acesta citează o lege federală din 1958, în vigoare și astăzi, care sancționează penal orice acțiune desfășurată cu scopul de a influența, obstrucționa sau intimida judecători, jurați, martori sau alți funcționari ai instanțelor.

• Sancțiuni: Textul incriminează explicit pichetarea, defilările sau demonstrațiile în proximitatea clădirilor judiciare ori a locuințelor magistraților atunci când acestea urmăresc să afecteze administrarea justiției. Faptele se pedepsesc cu amendă sau cu până la un an de închisoare.

• Coexistența libertăților: Exemplul american este folosit pentru a sublinia că libertatea de exprimare coexistă cu reguli stricte menite să apere procesul de justiție de interferențe.

Poziția instituțiilor europene

Drăgușin a făcut referire și la reacțiile instituționale din spațiul european atunci când apar tentative de presiune politică, citând un mesaj oficial transmis în contextul atacurilor la adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Mesajul avertiza că „dezbaterea este sănătoasă, dar politizarea Curții nu este” și că niciun sistem judiciar, într-o societate guvernată de statul de drept, nu ar trebui să se confrunte cu presiuni politice. Potrivit declarației, „Curtea nu trebuie folosită ca armă – nici împotriva guvernelor, nici de către acestea”.

Prin comparație, magistratul sugerează că situația din România, în care presiunea asupra puterii judecătorești a devenit o practică tolerată, contravine flagrant practicilor și standardelor europene.