Pensia militară medie din România este de cinci ori mai mică decât media NATO, pe fondul criticilor privind decredibilizarea Armatei
Pensia militară medie din România, de aproximativ 600 de euro, este cea mai mică dintre pensiile de serviciu din țară și este mult sub standardele NATO. Această discrepanță evidențiază lipsa de „recunoștință socială” a statului român, pe fondul nemulțumirilor și al campaniilor de decredibilizare care afectează moralul militarilor.
În comparație cu aliații, pensia medie din România reprezintă doar:
-
Jumătate din media înregistrată în Ungaria, Cehia și Polonia (1.200 de euro).
-
Aproximativ o cincime din media celorlalte state membre NATO (3.200 de euro).
-
Mai puțin de 11% din pensia medie din S.U.A. (5.632 USD/lună).
Vârsta de pensionare și modul de calcul în NATO
Sistemele de pensionare ale militarilor din NATO sunt reglementate prin legislații proprii, separate de cele civile, recunoscând caracterul special al serviciului militar.
Vârsta și vechimea de pensionare
Vârsta de pensionare variază, dar majoritatea țărilor permit pensionarea la vârste mult mai mici decât în sistemele civile, mai ales pentru ofițerii inferiori:
| Țara | Ofițeri Inferiori (Vârstă / Ani de serviciu) | Observații |
| Turcia ?? | 41-48 de ani / 20-30 de ani | Vârste foarte mici de pensionare. |
| Polonia ?? | 50 de ani / 15 de ani | Are cea mai mică vechime minimă de serviciu. |
| Franța ?? | 52 de ani / 20-30 de ani | |
| Ungaria ?? | 45 de ani |
Baza de calcul a pensiei
În majoritatea statelor europene din NATO, pensia este calculată ca un procent ridicat din salariul final, pentru a asigura un nivel de trai adecvat:
-
80-85% din ultimul salariu: Turcia, Italia, Belgia.
-
75% din solda finală/salariul de referință: Franța, Germania, Polonia.
De exemplu, în Germania, pensia reprezintă 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcție.
Impactul campaniilor de decredibilizare în România
Pe lângă pensiile mici, moralul militarilor români a fost afectat grav de campanii de decredibilizare a Forțelor Armate care au crescut în intensitate din 2017.
Militarii sunt acuzați în mod fals că ar reprezenta o categorie socială privilegiată căreia i se acordă venituri nemeritate. Lipsa de reacție a instituțiilor abilitate ale statului față de aceste atacuri, susțin „Minciuna, manipularea, dezinformarea” care au devenit metode folosite de actuala guvernare pentru a justifica măsuri luate împotriva militarilor români.
