Adunarea Națională a Franței a aprobat suspendarea reformei pensiilor adoptată de președintele Emmanuel Macron

Textul a fost aprobat cu 255 de voturi pentru și 146 împotrivă. Suspendarea a fost votată de socialiști, ecologiști și partidul de extremă-dreapta RN (Rassemblement national). Deputații partidului prezidențial, Renaissance, s-au abținut de la vot. Partidele Franța Nesupusă și comuniștii au votat împotrivă, considerând că este vorba doar de o simplă „decalare” a aplicării reformei.

Reforma inițială, adoptată în 2023 prin asumarea răspunderii Guvernului (fără votul Parlamentului), majora progresiv vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani și creștea numărul de trimestre de cotizare. Această reformă a declanșat o mobilizare masivă și proteste de stradă.

Premierul francez Sébastien Lecornu a anunțat propunerea de suspendare a reformei „până la alegerile prezidențiale” din 2027, într-o tentativă de a depăși blocajul politic.

Textul aprobat miercuri suspendă până în ianuarie 2028 creșterea progresivă a vârstei de pensionare spre 64 de ani și majorarea numărului de trimestre de cotizat.

Implicații financiare și pentru populație

• Vârsta de pensionare: Generația născută în 1964 va ieși la pensie la vârsta de 62 de ani și 9 luni (la fel ca generația precedentă), în loc de 63 de ani, cât prevedea reforma.

• Cotizații: Numărul de trimestre de cotizare va fi de 170, în loc de 171.

Guvernul a estimat costul suspendării la 100 de milioane de euro în 2026 și la 1,4 miliarde de euro în 2027. Prin extinderea la alte categorii de populație, costurile ar putea ajunge la 300 de milioane de euro în 2026 și la 1,9 miliarde de euro în 2027.

Franța se confruntă cu cel mai ridicat deficit public din zona euro și a treia cea mai mare datorie publică raportată la PIB (după Grecia și Italia), datoria fiind de aproape 3.500 de miliarde de euro.