Europa în criză de consum: Sărăcia lovește tot mai adânc - România, printre statele cel mai afectate de prăbușirea vânzărilor și a puterii de cumpărare

Într-un context de inflație persistentă, prețuri în creștere și taxe mai mari, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul s-a redus semnificativ, semnalând o recesiune a consumului care afectează toate categoriile sociale și economice.

România, deja țara cu cea mai mare inflație din Uniune, resimte cel mai puternic efectele acestui fenomen. Datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în septembrie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut cu 0,5% față de luna august și cu 2% față de aceeași lună din 2024 – semn că românii cumpără tot mai puțin, chiar și produse de bază.

Românii taie din alimente, europenii reduc combustibilii

Scăderea cea mai accentuată a fost consemnată la produsele alimentare, băuturi și tutun, cu un declin de 6,7% față de luna precedentă.
În comparație anuală, consumul alimentar a scăzut cu 5%, în timp ce produsele nealimentare au înregistrat un minus de 0,9%.
Singurul segment care a cunoscut o ușoară creștere a fost comerțul cu carburanți, cu o majorare de 0,7%, deși tendința europeană indică o reducere a cererii pentru combustibil.

„Cifrele arată clar că familiile românești și-au restrâns bugetele, renunțând inclusiv la produse de strictă necesitate. Sărăcia reală se vede în rafturile tot mai goale și în buzunarele tot mai goale ale consumatorilor”, arată un analist economic consultat de Business Report.

Europa intră într-o „iarnă economică”

Situația nu este singulară.
Datele Eurostat arată că, în septembrie 2025, volumul comerțului cu amănuntul ajustat sezonier a scăzut cu 0,1% în zona euro și a rămas stabil la nivelul întregii Uniuni Europene.
Declinul a fost determinat în principal de scăderea vânzărilor de produse nealimentare și de combustibili, semn al reducerii mobilității și al unei austerități de consum tot mai vizibile.

În rândul statelor membre, cele mai mari scăderi lunare au fost raportate în Lituania (-1,1%), Letonia și Slovenia (-0,7%), dar și în Italia (-0,6%).
La polul opus, Luxemburg, Malta, Estonia și Slovacia au reușit creșteri ușoare, datorate în principal turismului și stimulentelor fiscale.

Prăbușirea consumului amenință locurile de muncă

Reducerea abruptă a consumului nu este doar o problemă de statistică, ci o amenințare directă pentru economia reală.
Micii comercianți, producătorii locali și rețelele de retail se confruntă cu scăderi masive ale vânzărilor, ceea ce duce la închideri de afaceri și pierderi de locuri de muncă.

„Este un cerc vicios: prețurile cresc, oamenii cumpără mai puțin, firmele vând mai puțin, statul încasează mai puține taxe și, în final, totul se prăbușește. Uniunea Europeană riscă să intre într-o recesiune de consum cu efecte sociale profunde”, avertizează experții.

„Mersul pe jos” devine noua realitate economică

Eurostat confirmă că, la nivelul întregii Uniuni, vânzările de combustibil auto au scăzut cu aproape 1%, semn că tot mai mulți europeni renunță la deplasările cu mașina personală.
Fenomenul este descris de economiști drept o „pauperizare lentă”, în care populația își ajustează comportamentul de consum la noile realități economice.

În termeni anuali, cele mai mari scăderi ale volumului total al comerțului cu amănuntul s-au înregistrat în Italia (-2,3%), România (-2,1%), Belgia (-0,8%) și Austria (-0,1%).
Pe de altă parte, Cipru (+8,5%), Malta (+6,6%) și Bulgaria (+5,7%) au raportat creșteri, însă pe fondul unor politici fiscale locale și al unui consum turistic temporar.

România, lider la inflație și scădere de consum

În august 2025, România a consemnat cea mai mare reducere a consumului din întreaga Uniune, de 4% față de luna precedentă – un record negativ care confirmă adâncirea crizei interne.
Specialiștii atrag atenția că, dacă tendința se menține, piața muncii, producția și comerțul intern vor fi grav afectate în lunile următoare.

„Scăderea consumului este barometrul cel mai fidel al stării economiei. Când oamenii nu mai cumpără, e semn că economia nu mai respiră”, a concluzionat un expert de la Institutul European de Politici Economice.