CCR amână verdictul pe legea pensiilor private: Înalta Curte și AUR contestă constituționalitatea actului privind plata din Pilonul II și III

Proiectul legislativ, adoptat la mijlocul lunii octombrie de Parlament, a stârnit controverse majore, atât în mediul politic, cât și în rândul beneficiarilor sistemului privat de pensii.

Prevederile noii legi

Actul normativ prevede că persoanele care doresc să își retragă economiile acumulate în Pilonul II (obligatoriu) sau Pilonul III (facultativ) vor primi doar 30% din sumă la momentul cererii, iar restul va fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani.

Prin excepție, bolnavii diagnosticați cu afecțiuni oncologice vor putea primi întreaga sumă într-o singură tranșă. Totodată, persoanele ale căror fonduri sunt mai mici decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare vor beneficia și ele de plata integrală.

Guvernul susține că această măsură urmărește să asigure sustenabilitatea fondurilor private și protecția beneficiarilor pe termen lung, însă criticii vorbesc despre o formă mascată de control al statului asupra economiilor cetățenilor.

Argumentele Înaltei Curți

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, reuniți în Secții Unite, au decis în unanimitate sesizarea Curții Constituționale.

Potrivit motivării, noua lege ridică probleme grave de claritate, accesibilitate și previzibilitate, elemente esențiale pentru respectarea dreptului constituțional la proprietate și pensie.

„Cetățenii trebuie să beneficieze de o lege clară și predictibilă în privința propriilor drepturi la pensie. În interesul public, este necesară analiza Curții Constituționale înainte de promulgare, pentru a evita efecte de amploare”, au subliniat magistrații.

Aceștia atrag atenția că legea, în forma actuală, nu respectă principiile legalității și proporționalității, iar anumite articole pot genera interpretări arbitrare.

Poziția AUR: „Guvernul fură banii românilor”

În paralel, AUR a depus o sesizare separată la CCR, acuzând Guvernul Bolojan că „fură pensiile românilor din Pilonul II și III”.

„Dacă ar fi fost o lege pentru binele contribuabililor, am fi votat pentru. În realitate, este o încercare perfidă de a bloca banii munciți ai românilor. Câștigătorii reali sunt administratorii fondurilor, care percep comisioane între 0,21% și 0,27%, și statul român, care își asigură o sursă de finanțare mascată”, se arată în comunicatul formațiunii.

Ce urmează

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 12 noiembrie 2025, o decizie așteptată cu interes de milioane de contribuabili care au economii în sistemul privat de pensii.
Dacă legea va fi declarată neconstituțională, proiectul va trebui rediscutat în Parlament, amânând implementarea sistemului de plată eșalonată.