Raport devastator al Curții de Conturi: 120 de orașe și 423 de comune trebuie desființate - Jumătate dintre localitățile României nu au bani nici pentru salarii
România se confruntă cu o criză administrativă majoră, confirmată oficial de un raport al Curții de Conturi, care arată dimensiunea reală a ineficienței în organizarea teritorială a țării. Concluziile sunt dure: 120 de orașe și 423 de comune nu îndeplinesc criteriile legale de populație, iar peste jumătate dintre comune nu au bani pentru salariile funcționarilor.
Raportul readuce în prim-plan necesitatea unei reforme administrative profunde, o temă discutată de ani de zile, dar niciodată pusă în practică. Deși politicieni precum Liviu Dragnea au vehiculat ideea unei reorganizări teritoriale, niciun guvern nu a avut curajul să reducă numărul uriaș de unități administrativ-teritoriale, întreținute din subvenții și transferuri bugetare.
Localități cu statut „umflat”: sute de orașe și comune sub pragul legal
Potrivit documentului Curții de Conturi, 119 orașe nu îndeplineau, în 2023, criteriul demografic minim de 10.000 de locuitori, ceea ce reprezintă peste 55% din totalul celor 216 orașe din România. În paralel, 432 de comune – aproximativ 15% din total – nu respectă nici ele condițiile legale privind populația minimă.
În teorie, aceste localități ar trebui retrogradate – orașele devenind comune, iar unele comune transformate în sate sau integrate în unități administrative mai mari. În practică, însă, niciun guvern nu a inițiat o astfel de reformă, din cauza rezistenței politice și a intereselor locale.
Jumătate din comune trăiesc doar din bani de la stat
Raportul Curții de Conturi arată și o dependență masivă a administrațiilor locale de bugetul central.
„84% dintre cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023”, se arată în document.
Prin comparație, doar 26% dintre orașele mici au avut nevoie de un sprijin similar. Cu alte cuvinte, jumătate din comune nu pot supraviețui fără subvenții, neavând venituri proprii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile de funcționare, inclusiv plata salariilor.
Populație îmbătrânită și dispersată: o administrație întreținută pentru sate pustii
O altă problemă gravă este dispersia populației. Aproape jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (1.581) au sub 3.000 de locuitori, dintre care 1.574 sunt comune.
Mai mult, peste trei sferturi (2.421 de UAT-uri) nu depășesc pragul de 5.000 de locuitori, ceea ce face imposibilă o administrare eficientă și sustenabilă financiar.
Curtea de Conturi notează și probleme de geografie administrativă: în aproape 1.000 de comune, satele componente sunt situate la peste 5 kilometri distanță de centrul administrativ, iar în unele cazuri distanța ajunge chiar la 20 de kilometri. Această fragmentare crește costurile publice, reduce accesul la servicii și accentuează depopularea rurală.
O reformă inevitabilă
Raportul Curții de Conturi vine ca un semnal de alarmă pentru Guvernul Bolojan, care a anunțat deja intenția de a reorganiza teritorial România.
Într-o țară cu aproape 3.200 de localități, dintre care multe există doar pe hârtie, reforma administrativă nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Fără măsuri de consolidare, România riscă să rămână prizoniera unui aparat birocratic ineficient, alimentat constant din banii contribuabililor.
