Trump reactivează termenul „G2” înaintea summitului cu Xi Jinping, stârnind dezbateri asupra echilibrului de putere SUA-China
Un scurt mesaj postat pe rețelele sociale de președintele american Donald Trump a reaprins dezbateri privind relația dintre Statele Unite și China și rolul Washingtonului în diplomația globală.
Înaintea summitului de la Seul, Coreea de Sud, pe 30 octombrie, Trump a scris pe platforma Truth Social:
„The G2 WILL BE CONVENING SHORTLY!” — o formulare succintă, dar încărcată de semnificații diplomatice.
Conceptul de „G2” (Group of Two) a fost propus pentru prima dată în 2005 de economistul american C. Fred Bergsten, pentru a descrie cooperarea dintre cele mai mari două economii ale lumii, SUA și China. Deși termenul sugerează un echilibru de putere între Washington și Beijing, el a generat de-a lungul timpului temeri printre aliații americani, care se tem că ar putea fi marginalizați în luarea deciziilor globale majore.
„Ideea de G2 implică faptul că China și Statele Unite sunt considerate egale pe scena globală și că pozițiile lor trebuie să aibă aceeași greutate”, explică Neil Thomas, de la Asia Society Policy Institute. „Această perspectivă a generat întotdeauna anxietate printre partenerii SUA.”
După întrevederea cu Xi Jinping, Trump a descris întâlnirea drept un succes pentru ambele țări, afirmând:
„This meeting will lead to everlasting peace and success. God bless both China and the USA!”
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a reluat de asemenea sintagma „G2 meeting” într-o postare ulterioară, după discuția sa cu ministrul chinez al Apărării, Dong Jun.
Unii foști oficiali americani, precum Mira Rapp-Hooper, au avertizat că utilizarea termenului ar putea îngrijora aliații Washingtonului, temându-se că SUA ar putea încheia acorduri unilaterale cu Beijingul. „Aliații se tem că SUA ar putea face înțelegeri cu China care să-i dezavantajeze”, a precizat Rapp-Hooper.
În schimb, pentru Beijing, simbolistica a fost primită pozitiv. Comentatorii chinezi au salutat mesajul lui Trump, interpretându-l ca pe un recunoaștere a multipolarității globale. Bloggerul naționalist Housha Yueguang a scris:
„Trump’s G2, în anumite privințe, înseamnă că SUA a acceptat că nu mai deține poziția unipolară. Europa, Japonia și India devin secundare.”
Reprezentanții diplomației chineze au încercat să tempereze interpretările: purtătorul de cuvânt Guo Jiakun a declarat că ambele țări „pot împărți responsabilitățile de mari puteri”, subliniind angajamentul Chinei pentru multilateralism autentic și un lume multipolară egală și ordonată.
Deși termenul „G2” a fost respins istoric de Washington, acesta a reapărut în administrația Trump într-un context în care relația bilaterală SUA-China este mai complexă ca niciodată. În trecut, eticheta G2 a provocat îngrijorări reale în Asia, afectând percepția Japoniei, Australiei și Indiei.
C. Fred Bergsten, autorul original al conceptului, susține că folosirea termenului de către Trump se aliniază viziunii inițiale: cooperarea pe probleme economice globale între cele două mari puteri, fără a dicta lumii.
Rămâne de văzut dacă această reapariție a termenului „G2” semnalează o nouă direcție în relațiile SUA-China, însă pentru aliații Washingtonului și criticii Beijingului, implicațiile se resimt deja mult dincolo de un simplu mesaj pe rețele sociale.
