România înființează un Fond Național pentru Infrastructura Antiinundații – condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene de redresare

Fondul, care urmează să fie implementat pe o perioadă de cel puțin cinci ani, vine în contextul în care România s-a confruntat, între 2024 și 2025, cu cele mai grave inundații din ultimele două decenii, soldate cu zece decese, distrugerea a numeroase poduri și diguri și afectarea a mii de locuințe din mediul rural și urban.

Conform reformei convenite cu Comisia Europeană, România are termen până în primul trimestru al anului 2026 pentru a institui un mecanism de finanțare dedicat prevenirii inundațiilor și modernizării infrastructurii critice. Neîndeplinirea acestui obiectiv ar putea duce la noi întârzieri în accesarea fondurilor europene de redresare.

Proiect bazat pe un studiu al Băncii Mondiale

Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială, România are nevoie de între 10 și 40 de miliarde de euro (11,6 – 46,6 miliarde de dolari) în următorii cinci ani pentru consolidarea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor, reconstrucția barajelor și podurilor și modernizarea sistemelor de drenaj și deviere a apelor.

„În acest moment, nu putem finanța toate proiectele necesare,” a declarat Diana Buzoianu pentru Reuters. „Scopul este ca acest fond să prioritizeze zonele cu risc ridicat de inundații, acolo unde viețile și comunitățile sunt direct amenințate.”

Guvernul va stabili valoarea finală a fondului, care va fi alimentat în principal din taxe de gestionare a apelor și impozite de mediu, iar alocările vor fi direcționate către proiectele identificate în analiza de risc a Băncii Mondiale.

Provocări bugetare și întârzieri în accesarea fondurilor UE

Executivul, care se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, dispune de un spațiu fiscal limitat pentru investiții în infrastructură. Ministerul Mediului a pierdut deja aproximativ 2 miliarde de euro din fondurile de redresare europene, din cauza întârzierilor care au făcut imposibilă finalizarea proiectelor înainte de termenul limită din august 2026.

De la preluarea mandatului, în iunie 2025, Diana Buzoianu a inițiat reforme în domeniul silviculturii și al managementului apelor, în vederea respectării obiectivelor impuse de Uniunea Europeană și atragerii fondurilor rămase disponibile. Oficialul a precizat că aproximativ 40% din fondurile pierdute vor fi acoperite din bugetul de stat pentru continuarea proiectelor vitale.

„Prevenirea inundațiilor nu este doar o chestiune de mediu, ci una de siguranță națională și protecție a comunităților,” a subliniat ministrul. „Acest fond va garanta că regiunile cele mai vulnerabile vor fi protejate cu prioritate.”