România, viitoarea putere energetică a Europei de Est: Gazele din Marea Neagră pot schimba harta regională, cu Ungaria în rol strategic
După aproape un sfert de secol de amânări, România se apropie de momentul în care ar putea deveni un nou pol energetic regional, odată cu finalizarea lucrărilor la zăcământul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră. Proiectul, coordonat de Romgaz și OMV Petrom, urmează să intre în exploatare în prima jumătate a anului 2027, producând aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual — o cantitate suficientă nu doar pentru acoperirea consumului intern, ci și pentru exporturi către statele vecine.
Un drum lung până la extracție
Istoria gazelor din Marea Neagră începe la începutul anilor 2000, dar a fost blocată ani la rând de litigii juridice, instabilitate legislativă și retragerea investitorilor. Disputa cu Ucraina privind delimitarea maritimă a fost soluționată abia în 2009, printr-o decizie favorabilă României a Curții Internaționale de Justiție, iar ulterior modificările aduse legii offshore au creat condițiile pentru investiții majore.
După retragerea companiei ExxonMobil în perioada 2021–2022, proiectul a fost preluat integral de OMV Petrom și Romgaz, care au demarat forajele în martie 2025 în perimetrele Pelican Sud și Domino. O mare parte din infrastructură — inclusiv trei sisteme de producție submarină și conducta principală către Tuzla — este deja aproape finalizată.
O nouă putere a gazului în regiune
Conform estimărilor, producția combinată a proiectelor Neptun Deep și Ana ar putea acoperi întregul consum anual al României, estimat la 12 miliarde de metri cubi, permițând exportul surplusului către Ungaria, Moldova și Bulgaria. Bucureștiul intenționează, de asemenea, să sprijine independența energetică a Republicii Moldova, reducând dependența acesteia de gazele rusești.
Un element strategic este gazoductul Tuzla–Podișor, inaugurat în toamna acestui an. Supranumit „autostrada gazului”, acesta are o lungime de 300 de kilometri, a costat circa 500 de milioane de euro și va asigura legătura între zăcămintele offshore și rețeaua națională, facilitând exporturile regionale.
Ungaria, partener-cheie în ecuația energetică
România și Ungaria sunt deja conectate prin interconectorul Arad–Szeged, infrastructură care ar putea permite reducerea dependenței Budapestei de importurile rusești. Potrivit analistului István Pataky, de la Oeconomus Economic Research Foundation, fluxul de gaze românești ar putea stabiliza piața și scădea prețurile regionale.
Ungaria dispune de capacități importante de stocare, ceea ce i-ar putea oferi un rol de nod energetic regional, gestionând o parte din exporturile românești. Totuși, Bucureștiul rămâne prudent în privința angajamentelor externe, insistând că prioritatea o reprezintă securitatea aprovizionării interne.
Riscuri de securitate în contextul războiului
Pe fondul tensiunilor militare din Marea Neagră, proiectul Neptun Deep se confruntă cu riscuri geopolitice și de securitate, în special din cauza acțiunilor hibride ale Rusiei. Deocamdată, nu este clar dacă infrastructura maritimă a României se află sub protecția directă a umbrelei NATO, aspect discutat intens la nivelul Alianței.
Cu toate acestea, exploatarea gazelor din Marea Neagră ar putea marca un punct de cotitură pentru România și întreaga regiune, oferind Europei Centrale o alternativă sigură și apropiată la gazele rusești.
