Descoperire revoluționară: Un antibiotic de 100 de ori mai puternic ar putea opri bacteriile rezistente la medicamente
O echipă internațională de cercetători din Marea Britanie și Australia a făcut o descoperire medicală care ar putea schimba fundamental lupta împotriva infecțiilor rezistente la antibiotice. Noul compus, denumit pre-metilenomicină C lactonă, s-a dovedit a fi de 100 de ori mai eficient decât tratamentele actuale și ar putea deveni o armă crucială în combaterea bacteriilor care nu mai răspund la medicamentele existente.
Descoperirea aparține specialiștilor de la Universitatea Warwick și Universitatea Monash, care au identificat noul antibiotic prin reanalizarea unui microorganism deja celebru — Streptomyces coelicolor — studiat încă din anii 1950 pentru capacitatea sa de a produce antibiotice.
„Este uimitor că o bacterie atât de cunoscută ascundea încă un antibiotic necunoscut. A fost o descoperire autentică”, a declarat dr. Lona Alkhalaf, chimist la Universitatea Warwick.
Testele de laborator au arătat că pre-metilenomicina C lactonă este de o sută de ori mai puternică decât metilenomicina A, acționând eficient împotriva bacteriilor Gram-pozitive, inclusiv a unor patogeni spitalicești extrem de periculoși precum Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) și Enterococcus rezistent la vancomicină (VRE).
Și mai surprinzător, după 28 de zile de expunere continuă, bacteriile nu au dezvoltat nicio rezistență la noul antibiotic — un rezultat rar și deosebit de promițător, având în vedere ritmul accelerat cu care bacteriile dezvoltă rezistență la medicamentele existente.
„Metilenomicina A a fost descoperită în urmă cu mai bine de jumătate de secol, dar nimeni nu a analizat până acum compușii intermediari ai sintezei sale. Faptul că unul dintre acești intermediari este de o sută de ori mai activ deschide o direcție complet nouă în cercetarea antibioticelor,” a explicat profesorul Greg Challis, coautor al studiului.
Cercetarea, publicată în prestigioasa revistă Journal of the American Chemical Society, subliniază importanța reevaluării compușilor cunoscuți, nu doar a descoperirii de molecule complet noi. Metoda folosită de echipă ar putea fi aplicată în viitor pentru a identifica și alte substanțe „ascunse” în procesele naturale de sinteză ale antibioticelor, cu potențial de a combate eficient criza globală a rezistenței bacteriene.
„Aceasta ar putea fi o schimbare de paradigmă. Nu trebuie întotdeauna să căutăm în necunoscut – uneori, soluțiile revoluționare se ascund chiar în ceea ce credeam că știm deja,” au concluzionat autorii studiului.
