Veteranii americani critică dur administrația Trump: „Retragerea trupelor din România este un cadou pentru Putin”
Decizia administrației Trump de a retrage o brigadă rotativă a armatei americane din România și alte state NATO aflate la granița cu Rusia a stârnit critici vehemente din partea veteranilor militari americani, care consideră măsura o greșeală strategică de proporții. Potrivit acestora, mutarea slăbește capacitatea de descurajare a alianței și oferă un avantaj direct președintelui rus Vladimir Putin, într-un moment de tensiune maximă în regiunea Mării Negre.
Conform unui raport publicat de Kyiv Post, Pentagonul a prezentat retragerea Diviziei 101 Aeropurtate drept o „ajustare strategică” menită să redirecționeze resurse spre regiunea Indo-Pacific. Totuși, numeroși analiști militari și foști ofițeri americani afirmă că momentul este prost ales și contrazice doctrina Casei Albe privind menținerea păcii prin forță.
Jeremy Hunt, fost căpitan în serviciile de informații ale armatei americane și actual lider al organizației Veterans On Duty (VOD), a avertizat într-un interviu pentru Kyiv Post că retragerea semnalează slăbiciune exact atunci când Rusia testează hotărârea NATO.
„Este un element esențial pentru descurajarea lui Putin, iar momentul nu putea fi mai prost”, a declarat Hunt. „Leadershipul american înseamnă prezență. A fi acolo, pe teren, este ceea ce menține echilibrul. În loc să dăm înapoi, ar trebui să arătăm că rămânem solidari cu aliații noștri.”
Veteranul subliniază că prezența trupelor americane în Europa de Est a avut întotdeauna o dublă funcție – instruire și descurajare: „Când am antrenat forțele ucrainene în 2016, mesajul era clar: SUA sunt aici, iar suveranitatea aliaților este o linie roșie. Acum, prin retragere, transmitem exact opusul.”
Brigada 2 de Infanterie a Diviziei 101 Aeropurtate, dislocată în România din 2022, urmează să revină în Kentucky fără un înlocuitor anunțat. Deși oficialii americani au dat asigurări că trupele din Polonia și statele baltice vor rămâne, surse militare europene au confirmat pentru Kyiv Post că reduceri similare vor urma în Bulgaria, Ungaria și Slovacia până la jumătatea lunii decembrie.
Decizia a provocat îngrijorare în rândul aliaților est-europeni, care se tem de un angajament tot mai incert al Washingtonului față de NATO. „Atunci când începi să retragi brigăzi, aliații se întreabă: e doar începutul? Urmează și altele?”, a explicat Hunt. „Nu ne putem permite astfel de semnale greșite pe flancul estic – nu acum, când Putin e mai agresiv ca niciodată.”
În ultimele luni, incidentele cu drone și aeronave ruse care au pătruns în spațiul aerian al României, Poloniei și Estoniei au devenit tot mai frecvente, confirmând o presiune crescândă asupra apărării NATO în regiune.
Critici la adresa deciziei au venit și din Congresul SUA. Mai mulți senatori republicani, inclusiv președinții comisiilor pentru forțele armate din Senat și Cameră, au avertizat că retragerea „trimite semnalul greșit Moscovei” și „subminează descurajarea într-un moment critic”.
Hunt a lăudat totuși progresele făcute de state precum România în modernizarea armatei și creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar a subliniat că tocmai aceste eforturi ar trebui să determine SUA să consolideze, nu să reducă, prezența militară.
„Trebuie să întărim flancul estic, nu să-l slăbim. Când ne retragem, îi dăm lui Putin spațiu de manevră,” a concluzionat Hunt. „Într-o perioadă în care lumea se uită dacă America încă conduce, acest pas nu este doar o greșeală. Este un mesaj dezastruos.”
