Curtea de Conturi cere reformarea administrației locale: Jumătate dintre orașele României nu îndeplinesc criteriile legale de funcționare
Curtea de Conturi a României solicită o reformă profundă a organizării unităților administrativ-teritoriale (UAT), după ce un amplu audit a scos la iveală discrepanțe majore între cadrul legal și realitatea demografică, economică și administrativă a localităților. Raportul, realizat între aprilie și noiembrie 2024 și care vizează perioada 2021–2023, arată că peste jumătate dintre orașele țării și numeroase comune nu respectă criteriile minime prevăzute de lege, iar cheltuielile cu personalul limitează grav capacitatea de dezvoltare locală.
Orașe fără populația minimă legală
Potrivit auditului, 119 orașe din totalul de 216 – adică 55% – nu mai ating pragul minim de 10.000 de locuitori cerut de legislație. În același timp, 432 de comune (15%) au sub 1.500 de locuitori, ceea ce înseamnă că, dacă legea ar fi aplicată strict, zeci de localități și-ar pierde actualul statut administrativ.
Auditorii subliniază că indicatorul „numărul de locuitori”, esențial pentru clasificarea unei localități, nu reflectă realitatea demografică actuală, afectată de migrație, îmbătrânire și scăderea natalității.
Servicii publice limitate în mediul rural
Diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân adânci. Conform raportului, 12% dintre comunele analizate nu au medic de familie, jumătate nu dispun de cabinet stomatologic, iar 24% nu au nicio farmacie. Problemele de infrastructură — lipsa canalizării, a alimentării cu apă și a transportului public — sunt cele mai acute în localitățile mici, unde inegalitatea în accesul la servicii esențiale este în continuă creștere.
„Această situație subliniază nevoia urgentă de investiții și politici publice care să reducă decalajele teritoriale și să asigure un acces echitabil la servicii pentru toți cetățenii”, se arată în concluziile raportului.
Blocaje legislative și dificultăți de reorganizare
Curtea de Conturi evidențiază și obstacolele legislative care împiedică reorganizarea eficientă a UAT-urilor. Schimbarea statutului administrativ al unei localități – fie că e vorba de retrogradare la rang de comună, fie de comasare – este un proces dificil și rar finalizat, din cauza limitărilor impuse de Legea referendumului și a rezistenței politice locale.
Bugete fragile și dependență de fonduri de stat
Analiza financiară arată o dependență puternică de transferurile guvernamentale și o capacitate scăzută de autofinanțare. În 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici și-au acoperit mai mult de jumătate din cheltuieli din venituri proprii.
Mai mult, cheltuielile de personal au devenit o povară: doar 31% dintre comune și-au putut acoperi integral aceste costuri în 2023, comparativ cu 52% în 2022. În cazul orașelor mici, procentul a scăzut de la 85% la 76%.
Presiuni sociale și costuri salariale neuniforme
Numărul asistenților personali pentru persoanele cu handicap grav a crescut cu 7% între 2021 și 2023, iar plățile aferente acestor indemnizații s-au majorat cu 38%, afectând bugetele locale deja fragile. În plus, diferențele de salarizare între localități similare ca mărime și populație au dus la costuri administrative disproporționate, mai ales în orașele mici.
Curtea propune o reformă sistemică
Ca soluție, Curtea de Conturi recomandă o reformă legislativă și instituțională amplă, care să clarifice criteriile de funcționare ale localităților, să stimuleze planificarea strategică și să întărească autonomia financiară locală.
Raportul conchide că o astfel de reformă ar permite o mai bună corelare între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite, reducând riscul colapsului administrativ în zonele rurale și permițând o distribuție echitabilă a resurselor.
