Retragerea trupelor americane din Europa de Est: România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, vizate de noua strategie a administrației Trump
Statele Unite ale Americii se pregătesc să își reducă prezența militară nu doar în România, ci și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, începând cu luna decembrie 2025, potrivit unor surse citate de publicațiile Kyiv Post și Stars and Stripes. Aproximativ 3.000 de militari americani ar urma să fie retrași din regiune, în cadrul unei recalibrări strategice ordonate de administrația Donald Trump, decizie care a generat reacții critice în Congresul SUA și neliniște în rândul aliaților NATO.
Prima etapă a retragerii: România
Potrivit surselor diplomatice, reducerea trupelor din România marchează faza inițială a planului american, urmând ca în a doua etapă, din decembrie, să fie vizate și celelalte trei țări din flancul estic. Oficialii americani au transmis că această măsură este „marginală” și nu afectează în mod semnificativ echilibrul militar regional.
Reprezentanți ai Pentagonului, citați sub protecția anonimatului, au precizat că decizia vine pe fondul îmbunătățirii capacităților militare europene, care permit o „recalibrare limitată” a prezenței americane în zonă. Totuși, aliații europeni au fost informați că pot exista noi ajustări în 2026, în funcție de contextul de securitate.
Trupele din Polonia și statele baltice – neschimbate
Pentru a tempera îngrijorările, administrația Trump a transmis că dislocările militare din Polonia și statele baltice – considerate prioritare pe flancul estic al NATO – nu vor fi afectate. Washingtonul subliniază că aceste poziții „rămân solide”, iar angajamentul SUA față de alianță este ferm.
Oficialii americani au elogiat contribuțiile acestor state, evidențiind „nivelul ridicat al cheltuielilor de apărare” și cooperarea strategică cu forțele americane.
Îngrijorări la Washington: critici din ambele tabere politice
Decizia de reducere a efectivelor a declanșat un front comun de critici în Congres, atât din partea republicanilor, cât și a democraților. Legislatorii avertizează că retragerea trupelor din Europa de Sud-Est ar putea încuraja Moscova și submina unitatea NATO.
Republicanul Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, a avertizat că diminuarea prezenței americane în România „transmite un semnal greșit” în contextul acțiunilor agresive ale Rusiei.
„Sunt profund îngrijorat de planurile de reducere a trupelor americane într-o țară aflată pe linia de front a NATO. Rusia continuă să-și testeze vecinii prin incursiuni aeriene deliberate. Prezența noastră trebuie să rămână fermă”, a scris Turner pe rețelele sociale.
De cealaltă parte, senatoarea democrată Jeanne Shaheen a descris decizia ca fiind „o eroare strategică profundă”, care ar putea submina eforturile diplomatice ale Washingtonului.
„România este un aliat model, care găzduiește trupe americane și alocă 5% din PIB pentru apărare. Retragerea semnalează slăbiciune și îl încurajează pe Putin să-și continue agresiunea”, a declarat Shaheen, cerând administrației Trump să clarifice public angajamentul SUA față de partenerii NATO.
O politică de recalibrare sau un semnal greșit?
Diplomatul Daniel Fried, fost asistent al secretarului de stat american și arhitect al politicii SUA în Europa de Est după Războiul Rece, a explicat pentru Kyiv Post că decizia pare mai degrabă „un compromis birocratic” decât o strategie coerentă.
„Reducerea trupelor este o greșeală. Transmite semnalul că nu suntem dispuși să rezistăm agresiunii ruse. E o ajustare minoră, dar cu o semnificație negativă”, a spus Fried.
Acesta a adăugat, totuși, că dimensiunea limitată a retragerii face ca impactul militar să fie redus:
„Cifrele sunt mici și nu vor modifica echilibrul de forțe, dar percepția politică este periculoasă.”
Retragerea parțială a trupelor americane din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia reprezintă un moment de tensiune în relațiile transatlantice, readucând în discuție fragilitatea flancului estic al NATO. În timp ce administrația Trump vorbește despre „optimizare strategică”, mulți oficiali americani și europeni avertizează că reducerea prezenței SUA în regiune poate fi interpretată la Moscova ca un semn de slăbiciune, cu implicații majore pentru stabilitatea regională și securitatea europeană.
