Explozia din Rahova arată eșecul sistemului de control al gazelor - 40% dintre instalații, neverificate
București, 29 octombrie 2025 — Tragedia produsă recent într-un bloc de locuințe din cartierul Rahova readuce în atenția publică una dintre cele mai sensibile și neglijate teme ale ultimului deceniu: siguranța instalațiilor de gaze naturale. În spatele fiecărei explozii, spun experții, nu se află doar greșeli individuale, ci un sistem fragil, slăbit de decizii politice, reglementări permisive și lipsa unei culturi a responsabilității tehnice.
Un sistem scăpat de sub control
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), cauza principală a degradării siguranței în sectorul gazelor o reprezintă modificările legislative din 2011, care au eliminat obligația ca verificările periodice ale instalațiilor să fie realizate de operatorul de distribuție.
„După schimbarea legii, orice firmă autorizată de ANRE a putut efectua lucrările de verificare sau reparație. În consecință, responsabilitatea s-a diluat, iar controlul calității a devenit aproape imposibil. În 2012, a ‘explodat’ cererea pentru servicii conexe activității de utilizare a gazelor – proiectare, execuție, verificare, revizii – iar piața s-a umplut de firme nou-înființate, multe fără pregătire adecvată”, a explicat Chisăliță.
Potrivit datelor AEI, peste 1.500 de firme s-au autorizat într-un interval de câțiva ani pentru lucrări în sectorul gazelor naturale, implicând aproximativ 15.000 de persoane. „Multe dintre ele proveneau din domenii fără legătură cu energia, dar au fost atrase de profitul rapid și de efortul redus necesar. Lipsa experienței și a supravegherii reale a condus la apariția unei piețe paralele, bazate pe compromisuri tehnice”, avertizează specialistul.
Neglijență colectivă și compromisuri „ieftine”
Expertul atrage atenția că pericolul nu vine doar din lipsa reglementării, ci și din comportamentul consumatorilor, care preferă soluții rapide și mai puțin costisitoare.
„Cererea și oferta s-au întâlnit perfect. Consumatorii au început să caute lucrări mai ieftine, fără respectarea normativelor. Firmele, dornice de profit, nu au refuzat niciun proiect, chiar dacă știau că instalația nu corespunde. Mulți români au acceptat astfel de lucrări pentru a evita costurile suplimentare, chiar și atunci când era vorba de siguranța propriei familii”, a explicat Chisăliță.
Lipsa unei culturi tehnice de bază și a unei educații civice privind utilizarea gazelor amplifică riscul. „Românii au adoptat deviza ‘merge și așa’, iar rezultatul se vede în statistici: scurgeri, explozii, pierderi de vieți omenești”, adaugă președintele AEI.
40% dintre instalațiile de gaze nu sunt verificate la timp
Estimările Asociației Energia Inteligentă arată că aproximativ 40% dintre instalațiile de gaze din România nu au efectuat verificările tehnice periodice prevăzute de lege. Situația este agravată de infrastructura îmbătrânită, lipsa datelor actualizate privind amplasamentul conductelor și numărul tot mai mare de locuințe racordate la rețea în ultimii ani.
„Exploziile de gaze nu sunt doar accidente tehnice, ci expresia unei nepăsări colective. Ele reflectă o cultură a improvizației și a reparațiilor ieftine, un deficit de responsabilitate la nivelul consumatorilor, dar și al autorităților”, subliniază Chisăliță.
Soluția: revenirea la un sistem integrat de control
Specialiștii din domeniu consideră că rezolvarea problemei nu ține exclusiv de noi legi sau sancțiuni, ci de reconstrucția unui sistem unitar de verificare și control, coordonat de operatorii de distribuție.
„Trebuie să reintegrăm procesul – de la proiectare și execuție până la verificare – sub umbrela unui operator responsabil, cu un sistem clar de autorizare și monitorizare. Fără un cadru coerent și o reglementare a tarifelor, vom continua să asistăm la tragedii ciclice”, avertizează Chisăliță.
Studii europene arată că externalizarea completă a serviciilor de întreținere poate reduce riscurile doar acolo unde există o cultură tehnică solidă și o disciplină socială ridicată. În lipsa acestor elemente, cum este cazul României, fragmentarea duce inevitabil la scăderea siguranței publice.
Un avertisment cu repetiție
Explozia din Rahova nu este un caz izolat. În ultimii ani, România s-a confruntat cu zeci de incidente similare — de la blocuri distruse în Piatra Neamț, până la case arse complet în Arad sau Iași. Toate au avut același fir roșu: instalații vechi, verificări omise și intervenții făcute fără respectarea normativelor.
În lipsa unei schimbări de abordare, avertizează specialiștii, astfel de tragedii vor continua. „Nu vorbim despre ghinion, ci despre consecința directă a unui sistem care a uitat că siguranța nu se externalizează”, conchide Dumitru Chisăliță.
