Exodul tinerilor ucraineni: Aproape 100.000 de bărbați apți de luptă au părăsit țara în două luni, după relaxarea regulilor de ieșire

Kiev – Varșovia – Berlin, 29 octombrie 2025 — Aproape 100.000 de tineri ucraineni apți de luptă au părăsit Ucraina în ultimele două luni, după ce președintele Volodimir Zelenski a modificat legislația privind mobilizarea și ieșirea din țară. Noua politică, care permite bărbaților sub 23 de ani să călătorească temporar în străinătate, a declanșat un val migrator fără precedent de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, relatează The Telegraph.

Oct 30, 2025 - 17:42
Exodul tinerilor ucraineni: Aproape 100.000 de bărbați apți de luptă au părăsit țara în două luni, după relaxarea regulilor de ieșire
Foto: Captură Video

Potrivit Poliției de Frontieră din Polonia, între sfârșitul lunii august și finalul lui octombrie, aproape 99.000 de ucraineni cu vârste între 18 și 22 de ani au trecut frontiera către Uniunea Europeană. Prin comparație, întreaga armată britanică are aproximativ 70.000 de militari activi — un detaliu care, subliniază The Telegraph, ilustrează dimensiunea exodului.


Reforma mobilizării și efectul neașteptat

Începând cu 26 august 2025, Kievul a introdus o nouă regulă care le permite tinerilor bărbați să iasă din țară până la împlinirea vârstei de 23 de ani. Până atunci, toți bărbații între 18 și 60 de ani aveau interdicție de părăsire a teritoriului, cu excepția unor cazuri medicale sau familiale.

Decizia președintelui Zelenski face parte dintr-o reformă amplă a sistemului de recrutare, care a redus vârsta mobilizării de la 27 la 25 de ani, pe fondul crizei acute de personal militar. Strategia președintelui ucrainean era dublă: să ofere tinerilor o libertate temporară de mișcare, în speranța că se vor întoarce voluntar ca recruți, și să descurajeze familiile înstărite să își trimită copiii minori în străinătate, pentru a evita o viitoare încorporare.

Rezultatul a fost însă invers celui așteptat: mii de tineri au ales să nu se mai întoarcă. În doar opt săptămâni, numărul celor intrați în Polonia aproape s-a dublat, de la 45.300 la 98.500 — o medie de 1.600 de tineri pe zi.


Reacții în Europa: Berlinul cere măsuri, extrema dreaptă profită politic

Valul migrator a generat nemulțumiri în Germania, unde cancelarul Friedrich Merz se confruntă cu presiuni politice interne pentru înăsprirea politicilor de azil. Potrivit postului BR24, numărul tinerilor ucraineni care sosesc săptămânal în Germania a crescut de la 19 în august la peste 1.000 în septembrie, ajungând la 1.800 în octombrie.

Ministerul german de Interne a calificat fenomenul drept „prima fază a creșterii migrației după modificările legislative din Ucraina”. Situația amplifică tensiunile din coaliția guvernamentală de la Berlin și oferă muniție politică formațiunii AfD (Alternativa pentru Germania), aflată în fruntea sondajelor.

Liderii extremiști cer suspendarea ajutoarelor sociale pentru refugiații ucraineni și chiar încetarea sprijinului militar pentru Kiev, pe fondul creșterii costurilor și al oboselii opiniei publice față de război.

Deputatul Jürgen Hardt (CDU) a declarat pentru Politico:

„Nu vrem ca tinerii ucraineni să stea în Germania în loc să își apere țara. Ucraina are dreptul să-și decidă politica internă, dar schimbarea recentă a legii a dus la un trend pe care trebuie să îl gestionăm.”


Kievul sub presiune: armata ucraineană suferă pierderi grele în Donbas

Fenomenul migrației tinerilor survine într-un moment critic pentru armata ucraineană. Mai mulți analiști militari occidentali și ucraineni avertizează că forțele de la Kiev ar putea pierde controlul asupra orașului Pokrovsk, cel mai mare centru urban din regiunea Donețk rămas sub control ucrainean în ultimii doi ani și jumătate.

Potrivit analistului OSINT Clément Molin, trupele ruse au avansat periculos în vestul Donețkului, apropiindu-se de localitățile strategice Kostiantinivka, Sloviansk, Drujkivka și Kramatorsk. „Ucraina nu mai poate susține apărarea fără infanterie. Situația pe front devine tot mai fragilă, iar resursele umane sunt la limită”, avertizează Molin.

Pe fondul lipsei de recruți și al moralului tot mai scăzut, opțiunile Kievului se restrâng. „Ucraina va trebui, în curând, fie să negocieze o oprire a conflictului, fie să încerce o lovitură economică decisivă asupra Rusiei, pentru a forța pacea”, mai susține analistul.


O criză demografică și militară fără precedent

Exodul tinerilor riscă să transforme problema mobilizării într-o criză demografică de proporții, cu impact asupra economiei, sistemului educațional și capacității de reconstrucție postbelică.

Pe termen scurt, decizia lui Zelenski — concepută ca o supapă socială — pare să fi accelerat pierderea capitalului uman. Pe termen lung, analiștii avertizează că Ucraina riscă să-și epuizeze generația de soldați potențiali, în timp ce frontul de est se prăbușește lent, dar constant.


Decizia de relaxare a regulilor de ieșire vine pe fondul eroziunii sprijinului occidental și al oboselii războiului în Europa. În același timp, Rusia continuă să își consolideze pozițiile în Donbas, mizând pe uzura lentă a rezistenței ucrainene.

În acest context, exodul tinerilor ucraineni nu este doar un fenomen migrator — este simptomul unei crize existențiale: o țară aflată între dorința de libertate și imperativul supraviețuirii militare.