Discurs controversat în Parlament: Deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György cere autonomia Ţinutului Secuiesc şi afirmă că „dacă cineva va pleca din Ardeal, nu vor fi ungurii”

Declaraţia a fost făcută în contextul Zilei Autonomiei Ţinutului Secuiesc, marcată duminică, 26 octombrie, în peste o sută de localităţi din Harghita, Covasna şi Mureş, prin aprinderea simbolică a „flăcării autonomiei”.

„Duminică, în peste 100 de localități s-a aprins flacăra autonomiei cu ocazia Zilei Autonomiei Ținutului Secuiesc. Citez din proclamația Consiliului Național Secuiesc: Noi, în Ardeal și în Ținutul Secuiesc, suntem acasă și nu vom pleca niciodată. Iar dacă vreodată cineva va trebui să plece, nu noi vom fi aceia. Cu privire la aceste probleme se poate spune că România este rușinea Europei. Autonomia Ținutului Secuiesc, libertatea Ținutului Secuiesc”, a declarat Kulcsár-Terza József-György, provocând rumoare în plen.

Replica din plen: „România este stat național, suveran și indivizibil”

Discursul deputatului UDMR a fost urmat imediat de reacția vicepreședintelui Camerei Deputaților, Adrian Cozma, care a invocat Constituția României, amintind principiile fundamentale privind suveranitatea și unitatea statului.

„Articolul 1 din Constituția României. România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Articolul 2. Suveranitatea națională aparține poporului român (...). Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”, a citat Cozma, atrăgând atenția asupra limitelor constituționale ale oricărei inițiative politice cu tentă autonomistă.

Un istoric politic marcat de revendicări separatiste

Kulcsár-Terza József-György, ales pentru prima dată în Parlament în 2016, s-a remarcat prin depunerea repetată a unor proiecte de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, toate respinse de legislativ pe motiv de neconstituționalitate.

Deputatul, membru al Partidului Civic Maghiar, dar ales pe lista UDMR, a fost anterior autorul unor declaraţii care au stârnit controverse. În mai multe rânduri, el a susţinut că ziua de 1 Decembrie, sărbătoarea naţională a României, reprezintă pentru comunitatea maghiară „o zi de doliu naţional”.

„Având în vedere că în România este sărbătoare națională la 1 decembrie, ziua Adunării de la Alba Iulia, trebuie să declarăm din nou că această zi nu dă niciun motiv de sărbătoare comunității maghiare din Transilvania. O considerăm o zi de doliu atâta timp cât revendicările noastre, bazate pe libertatea națională deplină, nu sunt îndeplinite”, scria deputatul într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

Invocarea Declarației de la Alba Iulia

Kulcsár-Terza a invocat în mai multe rânduri Declarația de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, document care promitea „libertate națională deplină pentru toate popoarele conlocuitoare”.

„Respectăm sărbătorile celorlalți, dar ne așteptăm ca România, care se definește ca stat de drept, să își îndeplinească promisiunile făcute acum mai bine de o sută de ani și să garanteze drepturile minorității maghiare”, a spus acesta, acuzând deficiențe persistente în utilizarea limbii materne în educație, administrație și justiție.

În opinia sa, „maghiarii din Transilvania trebuie recunoscuți ca factor de formare a statului român”, iar „autonomia teritorială ar reprezenta o formă de respect pentru identitatea și cultura minorității maghiare”.

Reacții și context politic

Declarațiile deputatului vin într-un moment de sensibilitate geopolitică și internă, în care autoritățile române reafirmă constant principiul unității și indivizibilității statului.

Deși UDMR a evitat să comenteze direct afirmațiile lui Kulcsár-Terza, surse din interiorul formațiunii susțin că partidul nu sprijină inițiative legislative care contravin Constituției României și că demersurile individuale ale unor membri „nu reflectă poziția oficială a Uniunii”.

Declarațiile radicale privind autonomia Ţinutului Secuiesc au fost, de-a lungul anilor, un subiect recurent în discursul politic al unor lideri locali, dar nu au beneficiat niciodată de susținere juridică sau instituțională la nivel național.

O temă care reapare ciclic

Tema autonomiei Ţinutului Secuiesc revine periodic în dezbaterea publică, mai ales în preajma Zilei Naționale a României sau a unor momente comemorative importante pentru comunitatea maghiară.

De fiecare dată, autoritățile române reafirmă principiul unității teritoriale și al suveranității statului, în timp ce liderii comunității maghiare invocă nevoia de protejare a identității culturale și lingvistice.

În acest context, discursul lui Kulcsár-Terza József-György reia o retorică veche, cu potențial de tensiune simbolică, dar fără perspective reale de implementare politică sau legislativă.