Puterea de cumpărare, în cădere liberă: 100 de lei din 2022 mai valorează doar 68 în 2025 - BNS cere Guvernului Bolojan majorarea urgentă a salariului minim

Președintele BNS, Dumitru Costin, i-a adresat premierului Ilie Bolojan o scrisoare deschisă în care cere majorarea salariului minim brut la cel puțin 4.325 de lei, pentru a compensa pierderea de putere de cumpărare cauzată de inflație și de măsurile fiscale anunțate pentru anul viitor. Potrivit liderului sindical, un astfel de nivel ar proteja circa 1,8 milioane de angajați aflați în zona salariului minim și ar reprezenta o „ancoră socială” într-un context economic marcat de scumpiri persistente.

Inflația – „impozitul ascuns” care lovește cei mai vulnerabili

„În condițiile în care inflația este persistentă, iar măsurile de austeritate anunțate pentru 2026 – inclusiv majorarea taxelor și re-liberalizarea prețului gazelor naturale după 31 martie – vor amplifica presiunile asupra prețurilor, efectul final va fi amputarea puterii de cumpărare a celor mai vulnerabili angajați”, avertizează BNS.

Datele oficiale confirmă dimensiunea dezechilibrelor: la jumătatea lunii octombrie 2025, peste 849.000 de salariați erau plătiți cu salariul minim de 4.050 lei, iar alți aproximativ un milion aveau venituri între 4.050 și 4.325 de lei. În acest context, o majorare a salariului minim ar fi nu doar o măsură socială, ci și una de echilibrare macroeconomică, susțin sindicaliștii.

BNS critică intenția Guvernului de a îngheța salariul minim în 2026, considerând că o asemenea decizie ar lipsi de orice fundament economic. „Singura justificare rămâne una pur politică”, notează organizația.

Corelația dintre salarii și productivitate

Interesant este că inclusiv raportul contractat de Ministerul Muncii confirmă o legătură directă între majorarea salariului minim și evoluția productivității muncii. Analiza, care acoperă perioada 2000–2025, arată că o creștere de 10% a salariului minim determină o avansare de circa 4,46% a indicelui productivității muncii.

Mai mult, studiul arată că, deși salariul minim are un efect ușor negativ asupra ratei generale de ocupare, influența sa în reducerea inegalităților salariale este „semnificativ pozitivă”. Cu alte cuvinte, salariul minim nu doar că stimulează productivitatea, ci și contribuie la diminuarea polarizării economice.

România, sub media europeană în distribuția valorii adăugate

Un alt argument invocat de BNS ține de distribuția dezechilibrată a valorii adăugate între capital și muncă. În 2024, doar 46% din valoarea adăugată totală a economiei a fost direcționată către remunerarea salariaților (salarii, impozite și contribuții), în timp ce media europeană se situează la 53%. „Diferența de opt puncte procentuale rămâne în buzunarele angajatorilor, nu ale lucrătorilor”, se arată în documentul transmis Guvernului.

Două scenarii pentru creșterea salariului minim

BNS propune două pachete alternative de măsuri pentru 2026:

1. Varianta 1:

   • Salariul minim brut: 4.325 lei

   • Reducerea deducerii personale: de la 300 la 200 lei

   • Introducerea coeficienților de creștere:

     • lucrători calificați – 1,1 → 4.757 lei

     • angajați cu studii superioare – 1,5 → 6.488 lei

   • Efect: creștere netă a salariului minim cu 126 lei

   • Impact bugetar estimat: +1,4 miliarde lei

2. Varianta 2:

   • Salariul minim brut: 4.405 lei

   • Deducerea personală redusă la 150 lei

   • Coeficienți similari pentru calificare și studii superioare

     • lucrători calificați – 4.845 lei

     • studii superioare – 6.607 lei

   • Efect: creștere netă a salariului minim cu 153 lei

   • Impact bugetar minim: +2 miliarde lei

O presiune tot mai mare pe Guvern

Sindicaliștii avertizează că menținerea salariului minim sub nivelul inflației ar accentua polarizarea socială și ar alimenta migrația forței de muncă. „România riscă să devină o economie a salariilor de subzistență, într-o Europă a veniturilor decente”, susține Dumitru Costin.

Pe fondul acestor avertismente, presiunea publică asupra Guvernului Bolojan crește. Într-o economie în care inflația rămâne triplă față de media Uniunii Europene, decizia privind salariul minim ar putea deveni una dintre cele mai sensibile teme ale anului electoral 2026.