Avocatul Poporului propune obligarea rudelor să plătească îngrijirea vârstnicilor vulnerabili - Statul recunoaște: „Implicarea publică este aproape zero”

Ironia situației este că documentul admite, în același timp, că implicarea statului în finanțarea acestor servicii este aproape inexistentă în raport cu nevoile reale.

Statul, absent. Familia — chemată la plată

Raportul Avocatului Poporului subliniază că actuala legislație nu stabilește clar obligațiile aparținătorilor în ceea ce privește contribuția financiară la îngrijirea persoanelor vârstnice dependente.

„Lipsește cadrul legislativ care să reglementeze identificarea aparținătorilor și obligațiile acestora, în special în ceea ce privește contribuția financiară la plata serviciilor de îngrijire, respectiv la acoperirea integrală a costurilor de întreținere în centrele rezidențiale sau pentru îngrijirea la domiciliu”, se arată în document.

Avocatul Poporului precizează că această lacună legală generează dificultăți în recuperarea costurilor serviciilor sociale, iar multe centre sunt nevoite să funcționeze cu resurse minime, în timp ce responsabilitatea financiară a familiilor rămâne neclară sau ignorată.

„Fenomenul abandonului vârstnicilor se accentuează”

Potrivit raportului, o cauză majoră a degradării situației sociale a vârstnicilor o reprezintă abandonul familial. Fenomenul este amplificat de migrația masivă a românilor în străinătate, dar și de ruptura afectivă dintre generații.

„Neglijarea persoanelor vârstnice este o problemă reală, nesoluționată din cauza lipsei unei intervenții statale adecvate. Aceasta se leagă strâns de fenomenul abandonului de către familii, în special al celor plecate la muncă în străinătate sau care locuiesc la distanță, ceea ce reduce sprijinul efectiv și contactul direct cu cei dragi”, avertizează instituția.

Raportul mai menționează că relațiile deficitare dintre familii și rezidenții centrelor sociale agravează starea psihologică a seniorilor, iar percepția răspândită potrivit căreia „statul trebuie să se ocupe de bătrâni” contribuie la diminuarea implicării familiei.

Diaspora, vizată de noua obligație

Propunerea Avocatului Poporului vizează inclusiv rudele aflate peste hotare. Instituția consideră că, printr-o reglementare clară, autoritățile locale ar putea identifica aparținătorii, oriunde s-ar afla aceștia, și le-ar putea impune contribuții financiare.

„Se poate crea cadrul legislativ necesar pentru emiterea unei decizii sau dispoziții executorii, cu posibilitatea pentru aparținător de a contesta actul în instanță”, arată raportul.

Astfel, diaspora ar putea fi chemată la plată pentru îngrijirea părinților sau bunicilor rămași singuri în țară, în condițiile în care serviciile sociale publice sunt insuficiente, iar cele private au costuri inaccesibile.

Vârstnici abandonați și fără sprijin medical

Raportul semnalează și situația gravă a persoanelor vârstnice cu probleme psihice sau de sănătate cronică, care nu au un diagnostic clar, un medic de familie sau un susținător legal activ.

„Se observă o lipsă evidentă de implicare a aparținătorilor în obținerea documentelor medicale și în demersurile necesare pentru accesarea drepturilor sociale. În multe cazuri, acești oameni rămân complet vulnerabili și fără acces la servicii specializate”, notează Avocatul Poporului.

Responsabilizarea familiilor — soluție sau transfer de vină?

Deși instituția afirmă că scopul propunerii este „responsabilizarea familiilor” și prevenirea marginalizării sociale, raportul ridică semne de întrebare asupra capacității reale a autorităților de a garanta sprijinul social de bază.

„Este esențial ca aparținătorii să fie conștienți de obligațiile morale și legale pe care le au și să participe activ la susținerea și îngrijirea persoanelor vârstnice, pentru a preveni neglijarea și marginalizarea acestora”, precizează Avocatul Poporului.

Totuși, organizațiile din domeniul social avertizează că mutarea poverii financiare asupra familiilor — în locul creșterii finanțării publice — ar putea accentua inechitățile sociale, în special în mediul rural, unde mulți copii ai bătrânilor sunt plecați în străinătate sau trăiesc, la rândul lor, în sărăcie.

România, printre ultimele în UE la protecția vârstnicilor

Conform datelor europene citate în raport, România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința finanțării serviciilor destinate persoanelor vârstnice. Doar un mic procent dintre seniori beneficiază de îngrijire la domiciliu, iar numărul locurilor disponibile în cămine publice este infim comparativ cu cererea.

În multe județe, nu există niciun centru de stat pentru persoane vârstnice dependente, iar finanțarea asigurată de autoritățile locale acoperă doar o parte din costurile minime de funcționare.

Raportul Avocatului Poporului aduce în prim-plan o realitate dură: statul se retrage treptat din responsabilitatea de a proteja persoanele în vârstă, iar povara îngrijirii riscă să fie transferată aproape integral familiilor.

Dacă propunerea va fi transpusă în lege, România ar deveni una dintre puținele țări europene în care îngrijirea bătrânilor vulnerabili ar deveni o obligație financiară directă a rudelor, nu o datorie asumată de stat.