SUA își redimensionează prezența militară din Europa - România, informată oficial: O parte dintre trupele americane de la Mihail Kogălniceanu vor fi retrase

„Ministerul Apărării Naționale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte a procesului de reevaluare a posturii globale a forțelor SUA. Printre elementele brigăzii care urmează să înceteze rotațiile în Europa se regăsesc și forțe destinate României, amplasate la baza Mihail Kogălniceanu”, se arată în comunicatul transmis de MApN.

Potrivit ministerului, decizia era anticipată, Bucureștiul menținând un dialog constant cu partenerul strategic american. „Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități anunțate de administrația prezidențială americană încă din luna februarie. În același timp, NATO și-a consolidat semnificativ prezența și activitatea pe Flancul Estic, fapt ce permite Statelor Unite să-și ajusteze postura militară în regiune”, se mai arată în document.

MApN precizează că aproximativ o mie de militari americani vor rămâne în continuare dislocați în România, contribuind la misiuni de descurajare și apărare colectivă. „Această prezență rămâne o garanție solidă a angajamentului SUA pentru securitatea regională și pentru apărarea colectivă a aliaților din NATO”, asigură instituția.

Reacția ministrului român al Apărării: „O decizie discutată, dar într-un context tensionat”

UPDATE – 29 octombrie, ora 11:00

Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a comentat decizia americană, subliniind că aceasta are loc „într-un moment de tensiune crescută pe Flancul Estic, marcat de intensificarea incursiunilor ruse în spațiul aerian al NATO, inclusiv în proximitatea României”.

Publicația Kyiv Post notează că măsura survine în paralel cu eforturile președintelui SUA de a relansa discuțiile diplomatice cu Rusia, printr-o eventuală propunere de armistițiu în Ucraina.

Surse citate de aceeași publicație susțin că discuțiile interne din cadrul administrației americane au vizat inițial reduceri de efective atât în România, cât și în Polonia, însă decizia finală s-a concentrat exclusiv asupra României.

Rațiunile din spatele acestei hotărâri ar ține de strategia mai amplă a Pentagonului de redistribuire a resurselor către Emisfera Vestică și zona Indo-Pacifică, în vederea consolidării capacităților americane de contracarare a influenței Chinei.

Pentagonul își reorientează prioritățile strategice

Decizia privind retragerea parțială a forțelor americane din România se înscrie în cadrul unui proces amplu de revizuire a dislocării globale a trupelor americane, coordonat de Pentagon. Acest proces vizează misiunile Comandamentului European al SUA (EUCOM), în încercarea de a elibera resurse pentru teatrele de operațiuni considerate prioritare — în special Pacificul și America Latină.

Fostul director adjunct în cadrul Diviziei de investiții în apărare a NATO, colonelul american în retragere Richard Williams, a declarat pentru Kyiv Post că „nu există niciun motiv tactic evident pentru retragerea brigăzii NATO din România”, sugerând că decizia este una preponderent politică și strategică, nu operațională.

Polonia rămâne în centrul atenției Washingtonului

În contrast cu reducerea prezenței militare americane în România, Polonia pare să beneficieze de o asigurare suplimentară din partea Washingtonului. Potrivit Kyiv Post, într-o întâlnire recentă cu noul președinte polonez Karol Nawrocki, președintele Donald Trump ar fi garantat că trupele americane nu vor fi retrase din Polonia.

„Statele Unite nici măcar nu s-au gândit să-și retragă soldații din Polonia. Suntem alături de Varșovia până la capăt”, ar fi declarat Trump în cadrul întâlnirii, potrivit surselor citate. Declarația a fost primită la Varșovia ca un semnal clar al continuității angajamentului american față de flancul nordic al NATO.

Echilibru strategic și preocupări la București

Decizia SUA intervine într-un moment sensibil, în care România joacă un rol central în arhitectura de apărare a NATO la Marea Neagră, fiind una dintre cele mai active țări în sprijinul Ucrainei și al consolidării apărării colective.

Chiar dacă prezența americană va fi redusă parțial, autoritățile de la București subliniază că parteneriatul strategic cu SUA rămâne „solid și funcțional”, iar cooperarea militară bilaterală va continua inclusiv prin exerciții comune și prin dezvoltarea infrastructurii militare de la Mihail Kogălniceanu, care se pregătește să devină una dintre cele mai mari baze NATO din Europa de Sud-Est.