Radu Chiriță, despre CCR: „A devenit o a treia cameră a Parlamentului, fără control democratic”

Analiza sa, făcută în cadrul podcastului „Horia Nasra Show”, vine în contextul deciziei recente prin care CCR a declarat neconstituțional proiectul de reformă a pensiilor magistraților, motivând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Am greșit în 2003: nu am definit rolul Curții Constituționale”

Juristul consideră că punctul de inflexiune care a permis transformarea CCR într-o putere aproape autonomă a fost revizuirea Constituției din 2003.

„Eu cred că noi am greșit în 2003, atunci când ne-am modificat Constituția, pentru că n-am reușit să definim exact care e rolul Curții Constituționale în sistemul nostru”,
a declarat Radu Chiriță.

El a subliniat că, anterior acelei revizuiri, Curtea era mai rezervată în deciziile sale, chiar dacă unele hotărâri — precum validarea succesivă a mandatelor prezidențiale ale lui Ion Iliescu — au stârnit controverse.
După 2003 însă, potrivit profesorului, arhitectura instituțională a permis acumularea de putere în mâinile Curții, fără mecanisme de echilibrare.

Eliminarea controlului parlamentar, momentul de ruptură

Una dintre schimbările esențiale aduse Constituției în 2003 a fost, potrivit lui Chiriță, eliminarea oricărei forme de control parlamentar asupra CCR.

„Înainte de 2003, Parlamentul avea niște forme de control asupra activității Curții Constituționale, pe care le-am eliminat. Poate că nici acelea nu erau ideale, dar ideea de control – oricare ar fi fost forma lui – a dispărut complet”,
a explicat juristul.

Prin urmare, Curtea a devenit, spune el, o entitate care nu mai răspunde în fața nimănui, dar care are puterea de a invalida deciziile Parlamentului, ale Guvernului sau ale președintelui.

CCR, „a treia cameră a Parlamentului”

În opinia lui Radu Chiriță, Curtea Constituțională s-a transformat treptat într-o putere paralelă, cu prerogative extinse și cu o influență disproporționată asupra procesului legislativ.

„Curtea Constituțională, în sistemul nostru actual, e un fel de a treia cameră a Parlamentului – doar că nu e aleasă de nimeni. Poate invalida orice decizie a Parlamentului, fără vreo formă de control”,
a afirmat acesta.

El a adăugat că, în unele cazuri, CCR a depășit chiar cadrul trasat de Constituție, inventând competențe noi, cum ar fi interpretarea strictă a condițiilor privind avizele consultative – inclusiv cel al CSM, în cazul legii pensiilor magistraților.

Independență fără responsabilitate

Juristul clujean a atras atenția și asupra felului în care conceptul de independență a justiției a fost înțeles în România postcomunistă.
Potrivit lui, independența a fost adesea confundată cu lipsa totală de răspundere.

„Am creat un sistem care se verifică singur: justiția prin CSM, Curtea Constituțională prin ea însăși. Sunt sisteme care, în forma actuală, nu sunt funcționale și creează riscul ca aceste instituții să își aroge puteri care depășesc construcția constituțională a statului român”,
a conchis Radu Chiriță.

Decizia care a reaprins disputa

CCR a declarat recent neconstituțională legea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, motivând că Executivul a adoptat proiectul fără a aștepta avizul CSM, considerat obligatoriu pentru actele care vizează statutul judecătorilor și procurorilor.
Decizia a relansat dezbaterea privind rolul și limitele Curții Constituționale, într-un moment în care Guvernul și Parlamentul se pregătesc să finalizeze pachetul de reforme cerut de Comisia Europeană prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR).