Anchete interne în MAI și MApN după ce zeci de cadre active au fost implicate în rețele de mercenariat conduse de Horațiu Potra

Investigațiile sunt susținute de probe obținute inclusiv de Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) și de Direcția de Informații a Apărării (DIA), iar principalele verificări vizează persoane care ar fi figurat pe statele de plată ale rețelei controlate de Horațiu Potra, un controversat mercenar român cu activitate extinsă în Africa Centrală.

Cazul care a scos la iveală rețeaua: moartea polițistului Vasile Badea

Scandalul mercenarilor români a izbucnit în februarie 2024, după moartea, în Republica Democrată Congo, a polițistului Vasile Badea, luptător în cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale (SAS) al Poliției Capitalei.
Badea fusese recrutat de Horațiu Potra pentru a participa, contra unui salariu lunar de aproximativ 5.000 de euro, la pregătirea armatei congoleze în confruntările cu rebelii M23.

Deși polițistul se suspendase temporar din funcție pentru a pleca în misiune, cazul său a dezvăluit existența unei rețele de mercenari români activi, tolerată tacit — potrivit unor surse judiciare — de conducerile din MAI și MApN.
Potra a anunțat atunci că va suporta costurile repatrierii trupului neînsuflețit, dar incidentul a adus pentru prima dată în atenția publică implicarea cadrelor românești în conflicte externe contra cost.

Mandat de arestare pe numele lui Horațiu Potra

Un an mai târziu, în 2025, ancheta s-a extins semnificativ. Pe numele lui Horațiu Potra a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă, acesta fiind acuzat de:

• tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale,

• nerespectarea regimului armelor și munițiilor,

• nerespectarea regimului materiilor explozive,

• instigare publică.

Procurorii susțin că gruparea sa ar fi încercat să se infiltreze în protestele izbucnite după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, cu scopul de a genera haos și de a compromite caracterul pașnic al manifestațiilor.

În timpul perchezițiilor efectuate la una dintre locuințele lui Potra, anchetatorii au descoperit arme de asalt, peste 3 milioane de dolari și 24 de kilograme de aur sub formă de lingouri — dovezi ale unei activități economice clandestine și extrem de bine finanțate.

Mercenarii români extrași din Congo

După izbucnirea conflictelor din regiunea Congo, aproximativ 300 de cetățeni români aflați în serviciul rețelei lui Potra au fost încercuiți de rebelii M23, în ianuarie 2025.
Aceștia au fost salvați de forțele ONU, care au reușit să-i evacueze în Rwanda, de unde au fost ulterior repatriați în România, costurile fiind suportate, potrivit surselor judiciare, de angajatorul lor – compania controlată de Potra.

Incidentul a determinat serviciile de informații ale MAI și MApN să intervină direct pentru demontarea rețelei de recrutare, considerată o amenințare la adresa securității naționale și a integrității instituționale.

Cadre active, plătite ca mercenari

Surse judiciare citate de Gândul susțin că mai multe cadre active din structurile de ordine publică și apărare au fost identificate printre mercenarii repatriați, inclusiv șapte militari MApN.
În consecință, au fost demarate verificări extinse privind angajații aflați în concedii legale (inclusiv pentru creșterea copilului) sau suspendați temporar, care ar fi putut desfășura activități externe neautorizate.

Ofițerii DGPI ar fi verificat toți polițiștii aflați în concedii pentru creșterea copilului, beneficiari ai unei indemnizații de 80% din veniturile nete, pentru a depista eventuale cazuri în care aceștia lucrau în realitate în teatre de conflict.

Potrivit acelorași surse, verificările au avut un efect direct: afacerea de mercenariat a lui Potra s-a prăbușit, întrucât tot mai puțini polițiști și militari au îndrăznit să-și asume riscul legal și reputațional de a pleca la luptă în străinătate.

România, sub presiunea unui precedent periculos

Ancheta aflată în derulare ridică serioase semne de întrebare privind gradul de vulnerabilitate al instituțiilor de forță românești și capacitatea statului de a controla personalul cu pregătire militară specializată.
Cazul Potra scoate la iveală nu doar o piață subterană a mercenariatului românesc, ci și o zonă gri între legalitate și complicitate administrativă, în care unii angajați ai statului au reușit să beneficieze simultan de statutul de funcționar și de cel de combatant plătit în străinătate.

În prezent, autoritățile române colaborează cu partenerii internaționali pentru extrădarea lui Horațiu Potra din Emiratele Arabe Unite, alături de fiul și nepotul său, acuzați în același dosar.