Generalul Gheorghiţă Vlad: „Adăposturile antiaeriene sunt o problemă de siguranţă naţională. Sistemul actual trebuie revizuit urgent”

„MApN nu gestionează adăposturile, dar sistemul trebuie regândit”

„Ministerul Apărării Naţionale nu este structura responsabilă cu gestionarea adăposturilor antiaeriene, antiatomice sau de altă natură. În schimb, este o problemă de siguranţă naţională, iar conflictul din proximitatea graniţelor României a demonstrat cât de important este să revedem acest sistem de protecţie”, a afirmat generalul Gheorghiţă Vlad.

Declaraţia sa vine într-un moment în care tot mai multe state europene îşi actualizează planurile de apărare civilă, în contextul războiului din Ucraina şi al ameninţărilor tot mai complexe la adresa securităţii regionale.

Armata are o evidenţă parţială a adăposturilor şi planuri proprii de evacuare

Deşi MApN nu administrează direct aceste structuri, armata dispune de o bază de date privind o parte semnificativă a adăposturilor existente, precum şi a reţelei de metrou, care ar putea fi utilizată pentru protecţia civilă în caz de urgenţă.

„Ministerul Apărării are o evidenţă a unei bune părţi a acestor adăposturi. Avem o evidenţă a reţelei de metrou, care poate fi folosită în acest scop, precum şi a tuturor clădirilor cu subsol peste două niveluri. Există planuri de evacuare pentru unităţile militare şi pentru responsabilităţile care ne revin, însă este evident că există mult spaţiu de îmbunătăţire”, a subliniat generalul Vlad.

Harta adăposturilor civile: doar o treime sunt funcţionale

Conform unui raport al Curţii de Conturi, situaţia adăposturilor civile din România este critică. În Capitală şi în judeţul Ilfov, unde se concentrează cea mai mare parte a infrastructurii de protecţie civilă – 588 de adăposturi în total – doar unul din trei este operaţional.

În alte judeţe, numărul acestor spaţii este mult mai mic: Dolj – 213, Galaţi – 185, Prahova – 183, Constanţa – 114, Bihor – 96, Braşov – 93. La polul opus, se află judeţe cu infrastructură aproape inexistentă: Caraş-Severin are doar 8 adăposturi, Tulcea – 6, Dâmboviţa şi Buzău câte 5, Vrancea şi Giurgiu câte 3, iar Neamţ – un singur adăpost.

Curtea de Conturi atrage atenţia că multe dintre aceste adăposturi sunt degradate, neechipate şi improprii utilizării, iar lipsa investiţiilor constante a lăsat sistemul de protecţie civilă într-o stare de vulnerabilitate severă.

România, mult în urma altor state europene

Comparativ cu alte ţări, România se află într-o poziţie defavorizată. Potrivit raportului Curţii de Conturi, numărul adăposturilor civile este de aproape zece ori mai mic decât în Finlanda, stat cu o populaţie de doar șase milioane de locuitori, dar care dispune de o infrastructură solidă de protecţie subterană pentru întreaga populaţie urbană.

„Numărul redus al adăposturilor şi starea precară a celor existente arată nevoia urgentă de modernizare şi de elaborare a unei strategii clare pentru protecţia populaţiei în caz de atac aerian sau conflict armat”, se menţionează în raport.

Un sistem care are nevoie de reformă

Declaraţiile generalului Gheorghiţă Vlad vin pe fondul discuţiilor tot mai intense despre pregătirea infrastructurii civile pentru scenarii de criză. În timp ce unele state membre NATO investesc masiv în modernizarea adăposturilor şi în planuri de răspuns pentru populaţie, România se confruntă cu o lipsă acută de coordonare între instituţii, legislaţie depăşită şi resurse insuficiente pentru modernizare.

Revizuirea sistemului de adăposturi – despre care generalul Vlad afirmă că „ţine direct de siguranţa naţională” – ar putea deveni o prioritate strategică, mai ales în contextul regional tensionat şi al nevoii tot mai mari de rezilienţă civilă.