Ilie Bolojan: „O creștere a salariului minim fără bază economică poate închide fabrici” - Premierul respinge propunerea PSD și cere „o analiză cinstită”

„Așa cum știți, anul viitor, salariile în sectorul public sunt plafonate. Ori, în condițiile în care multe salarii – fie în administrație, fie în companii private – sunt calculate raportat la salariul minim, orice modificare în sus produce un efect de domino care se bate cap în cap cu plafonarea”, a declarat premierul.

Discuția, amânată pentru Consiliul Tripartit

Bolojan a anunțat că subiectul va fi discutat săptămâna viitoare în cadrul Consiliului Tripartit, unde Guvernul va consulta oficial sindicatele și patronatele. „Am convocat Consiliul Tripartit pentru a discuta cinstit cu partenerii sociali. Este nevoie de o analiză serioasă, bazată pe date reale, pentru a vedea dacă există spațiu efectiv de creștere”, a precizat prim-ministrul.

Acesta a subliniat că o eventuală majorare „dictată de rațiuni politice” și nu de realitățile economice ar putea avea consecințe directe asupra întreprinderilor mici și mijlocii, în special din zonele mai puțin dezvoltate.

„Orice presiune artificială legată de salariul minim, care nu are acoperire în productivitate sau în sustenabilitatea afacerilor, creează probleme în mediul privat. Gândiți-vă la o fabrică de pantofi dintr-un județ mic, unde costul salarial este decisiv. O mutare forțată a salariului minim, fără acoperire economică, poate închide acea fabrică. Avem zeci de exemple de acest fel”, a explicat Bolojan.

Premierul: „Nu neg că salariul minim e mic, dar deciziile trebuie să țină cont de economie”

Ilie Bolojan a recunoscut că nivelul actual al salariului minim nu asigură un trai decent, însă a insistat că Guvernul trebuie să evite măsurile populiste.

„Nu spun că salariul minim în România oferă un confort. Dar el are efecte multiple – asupra contractelor, asupra bugetului public și asupra competitivității firmelor. Trebuie să fim responsabili”, a spus premierul, subliniind că o eventuală decizie de creștere trebuie să urmeze „aceeași logică de prudență” impusă de plafonarea salariilor în sectorul public.

„Am discutat aceste aspecte în coaliție. Și, de comun acord, am decis că e mai înțelept să menținem salariul minim la nivelul actual, întrucât nu mai există foarte mult spațiu de mișcare”, a declarat șeful Guvernului.

Divergențe în coaliție

Declarațiile premierului vin pe fondul tensiunilor din interiorul coaliției, după ce ministrul Muncii, Florin Manole (PSD), a cerut public majorarea salariului minim, invocând necesitatea de a sprijini românii cu venituri reduse.

Bolojan a respins criticile și a reamintit că România a transpus deja o directivă europeană privind stabilirea salariului minim, însă aplicarea acesteia trebuie adaptată la realitățile interne.

„Directiva europeană prevede o indexare la maximum doi ani. Noi am mers mai departe și am prevăzut actualizarea anuală. Respectăm directiva, dar trebuie să vedem dacă există condiții reale pentru o creștere, nu doar voință politică”, a spus premierul.

„Să ne gândim la cei cu venituri mici, dar nu populist”

În final, Ilie Bolojan a recunoscut că inflația și creșterea costului vieții îi afectează cel mai mult pe salariații cu venituri mici, însă a avertizat că soluțiile facile pot produce efecte inverse.

„Cu cât ai un salariu mai mic, cu atât orice creștere a costurilor te lovește mai tare. Trebuie să ne gândim la acești oameni, dar nu într-un mod populist și declarativ. Deciziile economice trebuie luate astfel încât să nu facem rău pe termen lung”, a conchis premierul.

Bolojan a precizat că Guvernul va respecta procedura legală de consultare cu partenerii sociali, urmând ca o decizie finală privind nivelul salariului minim să fie anunțată după 1 noiembrie, pe baza analizelor economice prezentate de Ministerul Finanțelor și de Consiliul Fiscal.