Rusia amenință cu represalii „dure și simetrice” dacă Uniunea Europeană va confisca activele sale înghețate - Bruxellesul discută un plan de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina
Rusia a avertizat joi că va reacționa „dur și simetric” în cazul în care Uniunea Europeană va decide confiscarea activelor sale blocate în sistemul financiar european. Avertismentul vine în contextul în care liderii europeni, reuniți la Bruxelles, analizează o propunere ambițioasă prin care veniturile generate de aceste fonduri ar urma să fie direcționate către sprijinirea Ucrainei.
Moscova acuză „furt instituționalizat”
„Uniunea Europeană nu are niciun temei legal pentru a confisca aceste active. O asemenea decizie ar fi pur și simplu un furt”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-o conferință de presă la Moscova.
Afirmația vine în contextul în care Bruxellesul discută modalitățile prin care ar putea transforma veniturile provenite din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei într-un fond de sprijin financiar pentru Kiev. Aproximativ 176 de miliarde de euro din aceste resurse se află gestionate prin Euroclear — sistemul belgian de compensare și decontare a tranzacțiilor financiare —, instituție care a devenit un element-cheie în disputa juridico-diplomatică dintre Occident și Kremlin.
Planul european: „împrumutul de reparații” pentru Ucraina
Potrivit unui proiect aflat în dezbaterea Consiliului European, Uniunea ar urma să folosească dobânzile și lichiditățile generate de fondurile rusești înghețate pentru a garanta un împrumut de aproximativ 140 de miliarde de euro, destinat susținerii economiei ucrainene și achiziției de echipamente militare în perioada 2026–2027.
Oficialii de la Bruxelles susțin că măsura nu ar însemna o „confiscare” propriu-zisă, ci doar folosirea veniturilor secundare produse de aceste active, ceea ce ar permite ocolirea limitărilor impuse de dreptul internațional. Totuși, decizia deschide o zonă gri juridic, iar riscurile unui conflict diplomatic cu Moscova rămân ridicate.
Belgia, prinsă între lege și presiune geopolitică
Cea mai delicată poziție în această ecuație o are Belgia — statul unde este înregistrat Euroclear. Premierul Bart De Wever a declarat că nu poate sprijini inițiativa europeană până când nu va primi garanții clare privind legalitatea ei.
„Nu există încă o bază juridică solidă pentru o astfel de măsură. Chiar și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, bunurile rusești nu au fost confiscate”, a subliniat De Wever.
O eventuală decizie unilaterală a Bruxellesului ar putea expune Belgia la procese internaționale și la contramăsuri economice din partea Rusiei, întrucât cea mai mare parte a activelor vizate — circa 150 de miliarde de euro — este administrată direct prin sistemul belgian.
Diviziuni în interiorul Uniunii Europene
Pozițiile liderilor europeni rămân nuanțate. Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut că împărtășește îngrijorările Belgiei, dar s-a declarat „încrezător că se va găsi o formulă de compromis”.
Premierul finlandez Petteri Orpo a afirmat că există „o soluție viabilă din punct de vedere juridic”, în timp ce liderul suedez Ulf Kristersson s-a arătat mai optimist: „Nu vom declara victoria până nu finalizăm negocierile, dar sprijinul pentru folosirea activelor rusești este tot mai consistent.”
Președintele Consiliului European, António Costa, a confirmat că summitul de la Bruxelles va aduce „decizii politice clare” privind finanțarea Ucrainei pentru următorii doi ani. „Mesajul este limpede: Europa nu este obosită de război, oricât și-ar dori Kremlinul să creadă asta”, a transmis oficialul european.
Kievul: „Avem nevoie de 120 de miliarde de dolari”
Prezent la reuniune, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Uniunii pentru al 19-lea pachet de sancțiuni și a reiterat nevoia urgentă de sprijin financiar.
„Bugetul Ucrainei pentru 2026 va necesita circa 120 de miliarde de dolari, dintre care jumătate trebuie să provină din surse externe. Este doar 0,25% din PIB-ul cumulat al aliaților noștri”, a explicat premierul Denîs Șmîhal.
Zelenski a salutat și noile sancțiuni americane anunțate de președintele Donald Trump împotriva companiilor petroliere rusești, considerându-le „un semnal puternic că lumea liberă nu va permite Moscovei să continue războiul fără costuri”.
Un precedent periculos sau un gest de solidaritate?
Propunerea Bruxellesului de a valorifica activele rusești înghețate rămâne un act fără precedent în dreptul internațional, cu implicații economice și diplomatice majore.
Pentru Moscova, este „un jaf organizat la nivel de stat”. Pentru Uniunea Europeană, este un semn de solidaritate și reziliență: o demonstrație că sprijinul pentru Ucraina rămâne ferm, chiar și atunci când costul politic și juridic devine tot mai mare.
