Criză pe roți: Suspendarea restituirii accizei la motorină a lovit puternic transportatorii români - Mii de firme au dispărut, alimentările s-au mutat în Bulgaria și Ungaria

Potrivit datelor și analizelor furnizate chiar de Ministerul Finanțelor, măsura adoptată la 30 martie 2024 a determinat o scădere abruptă a alimentărilor cu motorină în țară, direcționând fluxurile comerciale către statele vecine, în special Bulgaria și Ungaria, unde prețul carburanților este semnificativ mai mic.

Ministerul recunoaște că operatorii români de transport rutier au pierdut contracte importante în favoarea competitorilor străini, iar peste o mie de firme autohtone au fost nevoite să-și suspende activitatea sau să intre în insolvență.

Motorina mai ieftină peste graniță, competitivitate pierdută acasă

Diferențele de acciză au fost decisive.
În Bulgaria și Ungaria se aplică acciza minimă europeană de 330 euro/1.000 litri, în timp ce în România nivelul este mai mare cu 179 euro/1.000 litri — echivalentul a aproximativ 90 de bani în plus pe litru.
Rezultatul: transportatorii preferă să alimenteze înainte de a intra în România, reducând drastic volumele de vânzări interne.

Pentru a limita efectele negative, Ministerul Finanțelor a anunțat o nouă schemă temporară de compensare: o subvenție de 20 de bani pe litru pentru motorina cumpărată între 1 octombrie și 31 decembrie 2025, destinată unui număr de 2.000 de operatori.
Bugetul alocat este de 60 de milioane de lei, cu plăți programate până la 31 decembrie 2026.

Deși autoritățile speră că măsura va preveni scumpirile în lanț la transport și bunuri, industria o consideră insuficientă și tardivă, în condițiile în care pierderile de competitivitate sunt deja masive.

Un sector în colaps: 1.000 de firme dispărute și costuri explozive

Potrivit Autorității Rutiere Române (ARR), în 2025 erau cu 1.000 de operatori de transport mai puțini decât în 2023.
Dintre cele 47.148 de companii rămase, peste 83% dețin cel mult cinci autovehicule, iar aproape 9% au între șase și zece, ceea ce arată cât de vulnerabil este sectorul dominat de microîntreprinderi.

La presiunea prețurilor la combustibil s-au adăugat costuri suplimentare impuse de legislația europeană (Pachetul Mobilitate I) – tahografe digitale, calibrare, inspecții tehnice –, care au ridicat cheltuielile cu cel puțin 3.000 de euro pentru fiecare vehicul de peste 3,5 tone.

Între 2018 și 2023, costurile de operare în transportul internațional au crescut cu 29%, iar pe piața internă cu 39%. Motorina reprezintă peste 40% din cheltuielile totale, iar în ultimii doi ani, scumpirea pieselor, RCA-ului, polițelor CMR și CASCO, precum și majorarea salariului minim (+21%) și a manoperei în service (+30%) au ridicat costurile medii cu încă 23%.

„La o marjă de profit de doar 5%, presiunea financiară a devenit insuportabilă”, arată raportul Ministerului Finanțelor.

Transportatorii români pierd licitațiile în fața competitorilor străini

În 2024, transportatorii români au primit doar 40 de euro din acciza suplimentară de 136 euro/1.000 litri, pierzând astfel orice avantaj competitiv la licitațiile internaționale.
Companiile din Turcia, Polonia, Spania, Italia, Bulgaria și Ungaria au câștigat masiv teren, în timp ce unele firme românești cu capital integral autohton și peste 25 de ani de experiență au înregistrat scăderi de până la 20% ale cifrei de afaceri, pierzând contracte vechi de peste un deceniu.

Concurență neloială: turcii și ucrainenii domină piața

Deschiderea liniei de feribot România–Turcia a schimbat radical rutele comerciale.
Transportatorii turci, care beneficiază de facilități fiscale majore și carburanți mult mai ieftini în zonele libere din Turcia, au preluat majoritatea curselor internaționale, inclusiv cele dinspre România către UE.

Aceștia circulă pe teritoriul României cu rezervoare duble de mare capacitate, evitând alimentarea locală și contribuind fiscal doar marginal – cel mai adesea plătind o singură rovinietă de 11 euro.
În schimb, operatorii români sunt obligați să achite integral accize, taxe, RCA, CASCO, ITP, contribuții și impozite locale, arată Ministerul Finanțelor.

„Sat fără câini”: transportatorii străini ignoră regulile

Un alt dezechilibru major este cauzat de lipsa aplicării efective a sancțiunilor pentru operatorii străini.
Turcii și ucrainenii încalcă frecvent restricțiile de circulație pentru tonaj, caniculă sau intervale orare, fără a suporta consecințe.

Amenzile aplicate de Poliția Rutieră trebuie achitate la trezoreria statului român, însă, neexistând un mecanism de executare internațională, acestea rămân neîncasate.

Ministerul Finanțelor subliniază că „transportatorii străini câștigă un avantaj de timp de cel puțin o zi față de cei români, prin nerespectarea restricțiilor și evitarea amenzilor”, consolidând astfel o concurență profund inechitabilă.

Efecte macroeconomice: deficitul comercial se adâncește

Impactul se vede deja în indicatorii macroeconomici.
Potrivit Băncii Naționale a României, deficitul comercial pe mărfuri a crescut în primele două luni din 2025 cu 37,9%, atingând –5,4 miliarde de euro, în timp ce excedentul de servicii s-a redus cu 10,4%, la +1,6 miliarde de euro.

În 2024, excedentul serviciilor de transport – un sector esențial pentru balanța externă – a scăzut cu 15,3%, ajungând la 4,69 miliarde de euro.
Pe fondul acestei scăderi, companiile petroliere au raportat vânzări în declin: în primul trimestru din 2025, OMV Petrom a consemnat o reducere de 16,7% a volumului de produse rafinate, până la 1,2 milioane de tone, cauzată, potrivit companiei, de cererea mai mică din partea transportatorilor profesioniști.

Concluzie: o măsură fiscală cu efect de bumerang

Suspendarea restituirii accizei la motorină, deși justificată inițial prin nevoia de consolidare bugetară, s-a dovedit contraproductivă economic, diminuând veniturile fiscale și falimentând sute de firme românești.

În timp ce transportatorii străini profită de costuri reduse și controale rare, transportul autohton se confruntă cu o criză de supraviețuire, pierzând competitivitate, locuri de muncă și contribuții fiscale.

Industria de profil cere reintroducerea urgentă a schemei de rambursare a accizei și o strategie de protejare a transportatorilor români, avertizând că altfel, România riscă să devină o simplă rută de tranzit pentru operatorii străini.