Camera Deputaților a adoptat legea privind voluntariatul militar - Cetățenii între 18 și 35 de ani pot face, pe bază de voluntariat, pregătire militară de patru luni

Proiectul a fost adoptat cu 263 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 13 abțineri, Camera Deputaților fiind prima cameră sesizată. Senatul urmează să fie forul decizional.

„Soldat voluntar în termen” – o nouă formă de pregătire militară pentru civili

Legea introduce conceptul de „soldat/gradat voluntar în termen”, destinat cetățenilor români — bărbați și femei — cu vârste între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit anterior serviciul militar. Aceștia vor putea participa, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază cu durata de până la patru luni, organizat de Ministerul Apărării Naționale.

Pe durata instruirii, participanții vor beneficia gratuit de cazare, hrană, echipament, asistență medicală și soldă lunară, iar la final vor primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute pe economie, potrivit datelor folosite la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

După absolvire, aceștia vor fi luați în evidența centrelor militare și vor deveni rezerviști operaționali, cu posibilitatea de a fi mobilizați în situații excepționale.

Mobilizarea rezerviștilor, prevăzută explicit pentru stările de urgență, asediu sau război

Un amendament-cheie adoptat de deputați prevede că, în cazul instituirii stării de urgență, a stării de asediu, a stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați, în funcție de nevoile instituțiilor din domeniul apărării și securității naționale.

Totodată, rezerviștii voluntari pot fi chemați pentru instruire, completarea efectivelor operative sau pentru îndeplinirea unor misiuni specifice, inclusiv pe timp de pace.

Cetățenii încorporabili și rezerviștii au obligația de a se prezenta la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare, iar cei aflați temporar în străinătate trebuie să se prezinte în cel mult 15 zile de la notificare, pentru clarificarea situației militare.

Excepții și prevederi speciale

Legea stabilește o serie de excepții de la obligațiile militare:

• clericii și călugării care aparțin cultelor religioase recunoscute de stat și au o vechime de cel puțin doi ani într-o mănăstire sunt exceptați de la chemarea în armată, cu excepția preoților militari;

• cetățenii români care au efectuat serviciul militar în forțele armate ale statelor membre NATO sau UE vor fi înregistrați cu gradul dobândit în acele structuri;

• cei care au servit în forțele armate ale altor state vor fi luați în evidență cu primul grad corespunzător corpului militar din care provin.

Un pas spre consolidarea rezervei naționale de apărare

Inițiatorii proiectului susțin că legea urmărește modernizarea sistemului de pregătire militară a populației, într-un context geopolitic tensionat și marcat de conflicte regionale. Noul cadru legislativ permite formarea unei rezerve active și instruite, capabile să sprijine armata în situații de criză.

Potrivit Ministerului Apărării, programul de voluntariat militar va fi complementar sistemului de recrutare a rezerviștilor profesioniști, dar fără a impune obligativitate.

„Este o formă flexibilă și modernă de instruire, care oferă tinerilor o experiență militară autentică, dar fără constrângerile serviciului militar obligatoriu”, au precizat surse din MApN.

Dezbateri despre reziliență și pregătirea populației

Adoptarea proiectului vine în contextul în care autoritățile române discută tot mai des despre creșterea rezilienței naționale și despre necesitatea unei populații pregătite pentru situații de criză. Exercițiile recente de mobilizare, precum MOBEX 2025, au readus în atenție rolul rezerviștilor și capacitatea statului de a reacționa rapid în caz de urgență.

Noua lege reprezintă, astfel, un pas intermediar între voluntariat și armată obligatorie, oferind statului o bază legală solidă pentru formarea unei rezerve active, dar menținând caracterul exclusiv voluntar al pregătirii militare pe timp de pace.