Nicușor Dan a promulgat legea care permite MAI acces în timp real la camerele de supraveghere - ONG-urile avertizează: „Risc major de supraveghere în masă”
Miercuri, 22 octombrie, președintele Nicușor Dan a semnat decretul de promulgare a unei legi controversate care extinde accesul structurilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI) la sistemele de supraveghere video din întreaga țară.
Actul normativ, adoptat tacit de Parlament sub denumirea oficială „Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ordinii și siguranței publice” (PL-x 776/18.12.2023), permite accesul gratuit și în timp real al Poliției, Jandarmeriei și altor structuri MAI la camerele din spații publice și private, fără consimțământul proprietarilor.
Legea, promovată inițial de un grup de parlamentari PNL, printre care și fostul ministru de Interne Lucian Bode, a fost prezentată drept un instrument necesar pentru combaterea criminalității și pentru intervenții rapide în situații de urgență. Totuși, organizațiile pentru drepturile omului avertizează că textul legislativ ar putea deschide calea către o formă de supraveghere generalizată a populației, fără garanții suficiente privind protecția vieții private.
Acces în timp real la camerele din spații publice și private
Conform legii promulgate, structurile MAI — inclusiv Poliția Română, Poliția de Frontieră, Jandarmeria, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și alte entități subordonate — vor putea accesa în timp real imaginile captate de sistemele de supraveghere instalate în spațiile publice, dar și în incinte private, aparținând firmelor, instituțiilor sau altor persoane juridice.
Nu va mai fi necesar acordul proprietarilor sau al persoanelor filmate, iar scopurile declarate includ identificarea suspecților de infracțiuni, monitorizarea situațiilor de criză, a tulburărilor ordinii publice sau a evenimentelor cu risc pentru siguranța națională.
Înregistrările vor putea fi stocate pentru o perioadă maximă de șase luni, după care vor trebui șterse, conform normelor privind protecția datelor (GDPR). Ministerul de Interne urmează să stabilească prin ordin intern procedurile de stocare, securizare și desemnare a personalului autorizat să opereze aceste sisteme.
Filmări operative fără consimțământul persoanelor vizate
Legea introduce, de asemenea, o nouă categorie de prerogative pentru personalul din teren. Polițiștii, jandarmii sau pompierii pot filma, fotografia sau înregistra audio în spații publice, fără consimțământul celor vizați, dacă există „motive verosimile” că se pot comite infracțiuni sau alte fapte care periclitează ordinea publică.
Materialele astfel obținute vor putea fi folosite doar în scopuri operative sau probatorii, fiind interzisă orice altă formă de prelucrare ori difuzare.
Criticii atrag însă atenția că formularea vagă a expresiei „motive verosimile” poate lăsa loc abuzurilor și poate permite interpretări arbitrare din partea autorităților.
Serviciile secrete, acces la datele colectate de MAI
Un alt punct sensibil al noii legi îl reprezintă cooperarea între MAI și serviciile de informații. Actul normativ prevede că instituțiile din domeniul apărării și securității naționale (inclusiv SRI și SIE) vor putea accesa imaginile și datele colectate de MAI prin documente bilaterale de cooperare, care stabilesc scopul, volumul și măsurile de protecție a datelor.
Această prevedere a fost criticată de Consiliul Legislativ, care a semnalat riscul de încălcare a dreptului la viață privată și de extindere necontrolată a supravegherii, contrar jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene privind protecția datelor.
Reacții: între siguranță publică și pericolul unui stat supraveghetor
Inițiatorii proiectului susțin că legea răspunde unei nevoi urgente de modernizare a instrumentelor de intervenție ale forțelor de ordine, mai ales în contextul creșterii criminalității urbane și al amenințărilor hibride.
„Este o adaptare la realitatea de astăzi, când evenimentele se desfășoară cu rapiditate și e nevoie de reacții imediate. Supravegherea video este un instrument de protecție, nu de opresiune”, au argumentat surse din MAI.
Pe de altă parte, organizațiile civice, precum Asociația pentru Tehnologie și Libertăți Digitale (ApTI) sau ActiveWatch, avertizează că legea ar putea fi folosită pentru monitorizarea generalizată a cetățenilor, în lipsa unui control extern independent.
„Este o lege cu potențial de abuz, care transformă România într-un stat de supraveghere. Nu există garanții reale că imaginile nu vor fi folosite în alte scopuri decât cele declarate”, susțin reprezentanții ApTI.
O lege între necesitate și controversă
Deși adoptată tacit și promulgată fără o dezbatere publică extinsă, legea „Big Brother” marchează una dintre cele mai importante modificări legislative din ultimii ani în domeniul siguranței publice.
Susținătorii o consideră o măsură de eficientizare a sistemului de ordine publică, în timp ce criticii o descriu drept un precedent periculos pentru libertățile civile.
În lipsa unor norme clare de aplicare și a unui mecanism de control transparent, echilibrul dintre securitate și libertate rămâne una dintre cele mai sensibile teme ale momentului în România.
