România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu finalizează reforma pensiilor speciale până la sfârșitul lunii noiembrie
România se află din nou sub presiunea Bruxelles-ului în privința reformei pensiilor speciale. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat miercuri că țara noastră riscă să piardă 231 de milioane de euro dacă nu finalizează până la jumătatea lunii noiembrie modificările cerute de Comisia Europeană.
„231 de milioane de euro reprezintă jalonul pentru pensiile speciale, care trebuie rezolvat până la finalul lunii noiembrie. Sunt convins că Ilie Bolojan va împinge din nou reforma, astfel încât să evităm să plătim penalizarea”, a declarat ministrul Pîslaru.
Declarația vine la doar câteva zile după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, pentru a doua oară, proiectul de reformă a pensiilor de serviciu, invocând vicii de procedură.
CCR: Legea, neconstituțională pe formă, nu pe fond
Potrivit deciziei CCR, respingerea proiectului s-a bazat pe lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și pe faptul că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile prevăzut pentru obținerea acestuia.
Judecătorii au precizat, totodată, că Executivul și-a asumat răspunderea procedural corect, întrucât legea reglementa un domeniu unitar, iar urgența era justificată prin angajamentele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Curtea a subliniat că modificările succesive ale legislației privind pensiile speciale nu contravin principiului securității juridice, atâta timp cât sunt coerente și lipsite de caracter arbitrar”, se arată în decizia CCR, care este definitivă și obligatorie.
Hotărârea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, moment din care Guvernul va trebui să reia procedura legislativă, de această dată respectând forma procedurală indicată de Curte.
Analiști: „CCR amână conflictul, dar nu îl închide”
Specialiștii citați de Adevărul consideră că decizia Curții nu este o înfrângere pentru Guvern, ci mai degrabă o soluție temporară care menține presiunea politică.
„Legea nu a fost respinsă pe fond, ci doar pe formă, pentru lipsa avizului CSM. Premierul poate reveni mâine cu același text. Este o soluție elegantă prin care CCR amână conflictul, dar nu-l închide”, a explicat politologul Andrei Țăranu.
El a mai arătat că decizia ar putea chiar să ofere Guvernului Bolojan un respiro procedural pentru a relansa proiectul într-o variantă consolidată, fără a risca o nouă contestație de neconstituționalitate.
Comisia Europeană: Termen-limită – 28 noiembrie 2025
Potrivit unui răspuns transmis publicației StartupCafe.ro, Comisia Europeană a confirmat că monitorizează atent evoluția reformei, avertizând că neîndeplinirea jaloanelor poate duce la suspendarea plății unei tranșe de fonduri PNRR.
„Comisia ia act de decizia Curții Constituționale a României referitoare la pensiile speciale. Conform Regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), România are termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a finaliza măsurile aferente celor șase jaloane suspendate. La expirarea termenului, Comisia va evalua dacă acestea au fost îndeplinite satisfăcător”, a transmis un purtător de cuvânt al executivului european.
România a depus cea de-a treia cerere de plată PNRR pe 15 decembrie 2023, în valoare de 1,3 miliarde de euro, sumă achitată parțial în iunie 2025, după ce Bruxelles-ul a constatat că șase jaloane rămân nefinalizate, printre care și reforma pensiilor speciale (Jalonul 215).
Reforma pensiilor speciale – un test politic și financiar
Proiectul de lege privind pensiile de serviciu, inițiat de Guvern și adoptat prin asumarea răspunderii, este una dintre cele mai importante condiționalități impuse de Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor din PNRR.
Blocajul dintre Guvern și CCR a devenit însă unul dintre cele mai tensionate dosare politice interne, cu implicații directe asupra credibilității României în fața partenerilor europeni.
Deși Executivul insistă că nu este o reformă împotriva magistraților, ci o măsură de echilibrare a sistemului bugetar, deciziile repetate ale CCR complică calendarul politic și riscă să afecteze fluxurile financiare europene.
„Dacă Guvernul nu acționează rapid, pierderea celor 231 de milioane de euro ar fi doar începutul. Următoarele tranșe PNRR depind direct de această reformă”, avertizează surse guvernamentale.
Pe scurt: România are la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a remedia deficiențele semnalate de Curtea Constituțională și a trimite din nou legea în Parlament. În caz contrar, țara riscă pierderi de fonduri europene, penalizări bugetare și încetinirea investițiilor strategice din PNRR — un test decisiv pentru coaliția de guvernare și pentru relația Bucureștiului cu Bruxelles-ul.
