O familie din București cere BNR restituirea a 241 de kilograme de aur „cumpărat de la Mișcarea Legionară” și confiscat de comuniști

Aurul, platină și monezi evaluate la sute de milioane de euro

Conform cererii depuse, familia unei asistente medicale pensionare susține că strămoșii săi ar fi deținut 241 de kilograme de aur și platină, bunuri confiscate de autoritățile comuniste în 1948 și predate, potrivit unui proces-verbal, către BNR.

Inventarul revendicat este impresionant:

• 31 de lingouri de aur, cu o greutate totală de 31 de kilograme (puritate 92%);

• 4 lingouri de platină, însumând 4 kilograme;

• 210 kilograme de monede și aur topit sub diverse forme.

Reclamanții au depus în instanță documente care atestă confiscarea acestor bunuri în data de 28 august 1948, însă nu au putut dovedi legal proveniența metalelor prețioase.

„În procesul-verbal de confiscare se menționează că aurul a fost dobândit de la Mișcarea Legionară, prin cumpărare, după rebeliune. Actele de proprietate nu au putut fi păstrate de autor, având în vedere contextul istoric al preluării”, se arată în dosar.

13 ani de procese și suspiciuni de fals în acte

Prima cerere de restituire a fost depusă la BNR în 2009 și respinsă, pe motiv că nu existau dovezi clare privind proveniența bunurilor. Procesul s-a întins pe durata a 13 ani, fiind încheiat definitiv în 2022, când instanța a respins pretențiile moștenitorilor.

Familia nu s-a oprit aici. De-a lungul ultimilor ani, aceasta a intentat 11 procese împotriva statului român, solicitând retrocedarea unor bunuri cu valoare estimată la aproape un miliard de euro – tablouri, colecții numismatice și alte obiecte rare.

Litigiile au atras atenția procurorilor DNA, care au deschis o anchetă privind posibile falsuri în documentele depuse în instanță. După mai mulți ani de investigații, procurorii au stabilit că înscrisurile prezentate ar fi fost falsificate, însă au dispus clasarea cauzei, întrucât nu s-a putut demonstra că moștenitorii ar fi autorii falsurilor.

Aurul, vândut parțial pe „piața drepturilor litigioase”

Cazul a fost redeschis în 2025, după ce omul de afaceri Marin Gostin, împreună cu alți doi investitori, a cumpărat 55% din drepturile litigioase asupra cantității de aur revendicate.

Noua acțiune vizează revizuirea unei sentințe civile din 2022, prin care familia pierduse definitiv procesul împotriva BNR.

Un caz cu ecouri istorice și juridice complicate

Dosarul readuce în atenție perioada tulbure de după al Doilea Război Mondial, când bunurile aparținând Mișcării Legionare sau persoanelor asociate acesteia au fost confiscate de regimul comunist și predate instituțiilor statului, inclusiv Băncii Naționale.

Deși povestea aurului „legionar” pare desprinsă dintr-un roman istoric, dosarul redeschis în 2025 ridică întrebări juridice majore despre limitele retrocedărilor, valoarea probelor istorice și moștenirea juridică a regimurilor totalitare.