Cum a reușit un impostor să se dea drept ofițer SRI, să-și creeze propria ‘structură secretă’ și să pună foști militari să-i execute misiunile

Cum s-a prezentat impostorul: „Căpitan SRI în misiune secretă”

Potrivit anchetatorilor, bărbatul ar fi pretins că face parte dintr-o structură secretă a SRI, având atribuții în colectarea de informații și transportul corespondenței clasificate. Sub această identitate falsă, el ar fi recrutat posesori de armament, inclusiv foști combatanți în teatrele de operații, retrași din forțele speciale ale Ministerului Apărării Naționale (MApN).

Recruților le-ar fi fost prezentate misiuni cu caracter „confidențial”, pentru care li s-au eliberat legitimații cu însemne specifice SRI, fotografie, serie și număr, toate falsificate cu atenție pentru a crea aparența de autenticitate.

Recrutări, teste și echipamente „operaționale”

Înainte de a fi „acceptați” în structură, cei vizați ar fi trecut prin teste de operativitate și rezistență la stres, menite să le întărească convingerea că se află într-un proces real de selecție organizat de o instituție a statului.

Pe durata pretinselor misiuni, bărbatul le-ar fi cerut să poarte armele proprii, în cazul în care dețineau permis de port-armă, și le-ar fi pus la dispoziție stații de emisie-recepție identice cu cele folosite de forțele MAI și MApN, dar personalizate cu logo-ul SRI. În comunicațiile radio, participanții foloseau nume de cod pentru a mima procedurile operative ale structurilor de informații.

Pentru deplasările „în teren”, impostorul închiria vehicule speciale, pe care monta dispozitive de semnalizare luminoasă și sonoră, similare celor folosite de serviciile de urgență, permițând circulația în regim prioritar.

„Misiuni” în șapte județe, cu interacțiuni oficiale și legitimații false

Ancheta arată că, între aprilie și iulie 2025, bărbatul și cel puțin șase dintre recruții săi ar fi participat la mai multe „operațiuni” desfășurate în Arad, Timiș, Constanța, Satu Mare, Bihor, Mureș și București.

Printre sarcinile atribuite se numărau urmărirea și identificarea unor persoane presupus „suspecte”, recoltarea de probe de apă din anumite locații, realizarea de fotografii în perimetrul unor obiective civile și raportarea datelor către coordonator.

În timpul acestor acțiuni, membrii grupului s-ar fi legitimat în fața polițiștilor și a altor angajați ai statului drept agenți SRI aflați „în misiune secretă”. Anchetatorii consideră că prin aceste gesturi a fost indusă în eroare autoritatea publică, iar impostura a fost menținută printr-un scenariu atent construit.

Scopul: beneficii materiale și prestigiul imposturii

Potrivit DIICOT și Poliției Române, scopul activității infracționale era obținerea de beneficii materiale prin exploatarea imaginii de „ofițer de informații” și prin manipularea unor persoane dispuse să se implice în activități riscante sub pretextul „patriotismului și loialității față de țară”.

În unele cazuri, bărbatul ar fi profitat de admirația și respectul foștilor militari pentru instituțiile de securitate națională, folosindu-le competențele pentru a-și consolida falsa autoritate.

Percheziții și audieri

Cele șapte percheziții au avut loc simultan în patru județe din vestul și sudul țării, la domiciliile suspectului principal și ale unor persoane implicate în „structura fictivă”. Au fost ridicate echipamente de comunicații, legitimații false, uniforme, înscrisuri și dispozitive de semnalizare, precum și mai multe arme de foc deținute legal de către unii dintre participanți.

Suspectul principal este cercetat pentru uzurpare de calități oficiale, fals material în înscrisuri oficiale, înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat.