Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu, ironizat de Cristian Preda după ce a aplaudat decizia privind pensiile speciale: „Suspina nefericit că are doar 10.000 de euro pensie”

Fostul judecător constituțional Petre Lăzăroiu a stârnit controverse după ce a lăudat decizia Curții Constituționale prin care legea de reformă a pensiilor magistraților, inițiată de Guvernul Bolojan, a fost declarată neconstituțională. Politologul Cristian Preda l-a criticat dur pe fostul magistrat, pe care îl acuză de ipocrizie, după ce acesta s-ar fi plâns public că are o pensie „nedrept” mică — de 10.000 de euro — în raport cu ultimul salariu de 12.000 de euro.

Oct 21, 2025 - 15:16
Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu, ironizat de Cristian Preda după ce a aplaudat decizia privind pensiile speciale: „Suspina nefericit că are doar 10.000 de euro pensie”
Foto: Petre Lăzăroiu / CCR

Lăzăroiu, bucuros de decizia CCR, dar nemulțumit de „nedreptatea” legii

Petre Lăzăroiu, care a fost judecător al Curții Constituționale între 2008 și 2019, a declarat recent că spera ca legea guvernului privind pensiile speciale să fie respinsă „nu doar pentru motive de formă, ci și pe fond”, susținând că aceasta ar fi fost „profund nedreaptă” față de magistrați.

Într-o postare pe Facebook, politologul Cristian Preda a relatat o discuție pe care a avut-o cu Lăzăroiu, în care fostul judecător ar fi explicat că magistrații sunt „împovărați” de numeroase interdicții profesionale, inclusiv imposibilitatea de a deține firme sau de a juca la bursă.

„L-am întrebat ce e nedrept. Faptul că magistraților li se cere să iasă la pensie la 65 de ani, întrucât ei au parte de numeroase opreliști. Ce anume v-a împovărat mai mult, în cei 41 de ani de carieră, dintre care 10 în comunism și restul – în democrație?, l-am întrebat. N-a zis nimic despre ultimii 10 ani ai ceaușismului, ci despre perioada recentă: «nu am putut să îmi fac o firmă», a răspuns Lăzăroiu”, a povestit Preda.

Potrivit acestuia, fostul magistrat a invocat și faptul că interdicția de a tranzacționa la bursă a fost ulterior declarată neconstituțională chiar de către Curte.


„Eeee, 10.000”: pensia care a stârnit indignare

Cristian Preda a relatat și un moment dintr-o emisiune TV în care Petre Lăzăroiu ar fi recunoscut că are o pensie de 10.000 de euro pe lună, sumă despre care realizatoarea ar fi crezut inițial că este exprimată în lei.

„Realizatoarea emisiunii l-a întrebat pe Lăzăroiu ce pensie are. Eeee, 10 mii, a răspuns el. Unii vor fi crezut că e vorba de lei. Nu, fostul judecător a precizat imediat că e vorba despre o pensie de 10.000 de euro. După ce luasem salariu de 12.000, a adăugat el, suspinând nefericit. Cam așa arată situațiunea”, a scris Preda, însoțindu-și comentariul de o ironie amară la adresa fostului judecător.


CCR a blocat legea Guvernului Bolojan pe motive procedurale

Luni, 20 octombrie, Curtea Constituțională a României a respins, cu un vot strâns de 5 la 4, legea privind modificarea pensiilor speciale ale magistraților, pentru care premierul Ilie Bolojan își asumase răspunderea în Parlament.

Judecătorii constituționali au considerat că Executivul nu a respectat procedura legală, întrucât nu a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a proiectului.

Deși decizia CCR are la bază un viciu de procedură, surse juridice au precizat că, după reluarea procesului legislativ, Curtea ar putea analiza și aspectele de fond ale legii, inclusiv proporționalitatea noilor măsuri de plafonare a pensiilor.


Pensii speciale și percepție publică

Dezbaterea privind pensiile speciale ale magistraților s-a intensificat în contextul angajamentelor României față de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care impune reforme pentru reducerea inechităților din sistemul de pensii.

În ciuda presiunilor Comisiei Europene și a promisiunilor repetate ale guvernelor succesive, pensiile de serviciu ale magistraților au rămas printre cele mai mari din sistemul public, cu sume ce depășesc adesea 20.000–25.000 de lei lunar.

Cazul Lăzăroiu, mediatizat după intervențiile sale televizate, a readus în prim-plan tensiunea dintre percepția publică a privilegiilor sistemului judiciar și discursul magistraților despre independență și echitate.