Miniștri fără declarații de avere și CV-uri - Transparența promisă de Guvernul Bolojan, sub semnul întrebării

La peste două luni de la acel angajament, o parte dintre miniștri continuă să țină ascunse documentele, deși lipsa lor a fost semnalată public. Mai mult, zece demnitari nu și-au publicat nici CV-urile, încălcând cutuma de transparență privind parcursul profesional al membrilor Guvernului.

Promisiunea premierului: „Transparență totală”

Pe 8 august, premierul Ilie Bolojan le-a cerut tuturor miniștrilor să transmită către Cancelaria Prim-Ministrului declarațiile de avere și de interese depuse după numirea în funcție, împreună cu acordul pentru publicarea acestora pe site-ul Guvernului României.

Tot atunci, șeful Executivului i-a îndemnat să publice aceleași documente și pe site-urile oficiale ale ministerelor pe care le conduc, subliniind că exemplul trebuie urmat de toți demnitarii și secretarii de stat din subordine.

„Transparența este o formă de respect față de cetățeni. Guvernul trebuie să fie primul care dă acest exemplu”, declara premierul la acel moment.

Trei miniștri fără declarații de avere

Realitatea arată însă diferit. La începutul lunii octombrie, doar 11 dintre cei 19 membri ai Guvernului aveau declarațiile publicate pe pagina oficială a Executivului.

După reacțiile critice venite din spațiul public, alte cinci declarații au fost adăugate ulterior — cele ale miniștrilor Radu Marinescu (PSD), Daniel David (PNL), Florin Barbu (PSD), Diana Buzoianu (USR) și Bogdan Ivan (PSD).

În continuare, trei membri ai Cabinetului nu au nicio declarație de avere afișată:

• Alexandru Nazare (PNL) – ministrul Finanțelor;

• Oana Țoiu (USR) – ministrul Afacerilor Externe;

• Marian Neacșu (PSD) – vicepremier fără portofoliu.

Declarații vechi, documente lipsă

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, nu are publicată pe site-ul ministerului actuala declarație de avere. Ultima disponibilă datează din 2021, când deținea același portofoliu. Documentul menționa trei terenuri și o clădire moștenite, mai multe indemnizații pentru funcții în consilii de administrație (CNAIR, ROMATSA, Autoritatea Aeronautică Civilă) și un împrumut de 20.000 de euro acordat unei persoane fizice, scadent în 2025.

În cazul Oanei Țoiu, declarația este publicată pe site-ul Parlamentului, întrucât aceasta este și deputat. Totuși, pe site-ul Ministerului de Externe nu există niciun document actualizat, ultima declarație fiind cea a predecesorului său, Bogdan Aurescu.
În declarația de la începutul anului, Țoiu menționează o casă în București pe numele soțului, un apartament în Grecia cumpărat în 2018, un teren intravilan în Capitală și un împrumut de 50.000 de lei acordat partidului USR.

La rândul său, vicepremierul Marian Neacșu are documentele publicate doar pe pagina Parlamentului. El declară o casă de vacanță în Tulcea, un apartament în Slobozia și un teren intravilan. De asemenea, deține acțiuni în mai multe firme și a acordat împrumuturi. În 2023, a avut venituri de peste 440.000 de lei cumulate din funcțiile de la Secretariatul General al Guvernului și EximBank, la care se adaugă dividende de 30.000 de lei.

Zece miniștri fără CV-uri publice

În pofida apelurilor la transparență, zece din cei 19 membri ai Cabinetului Bolojan nu au făcut publice nici măcar CV-urile profesionale:
Marian Neacșu (PSD) – vicepremier fără portofoliu;
Cătălin Predoiu (PNL) – ministru de Interne;
Ionuț Moșteanu (USR) – ministru al Apărării;
Ciprian Constantin Șerban (PSD) – ministru al Transporturilor;
Alexandru Nazare (PNL) – ministru al Finanțelor;
Bogdan Ivan-Gruia (PSD) – ministru al Energiei;
Florin Rogobete (PSD) – ministru al Sănătății;
Oana Țoiu (USR) – ministru al Afacerilor Externe;
Florin Manole (PSD) – ministru al Muncii;
Radu Miruță (USR) – ministru al Economiei.

Singurul partid care respectă integral standardele de transparență rămâne UDMR, ai cărui reprezentanți au publicat atât declarațiile de avere, cât și CV-urile pe paginile ministerelor pe care le conduc.

CCR a eliminat obligația de publicare, dar nu și spiritul legii

Lipsa declarațiilor vine după o decizie a Curții Constituționale din vara acestui an, care a eliminat obligația publicării acestora pe site-ul Guvernului, în urma unei sesizări privind protecția datelor personale. Totuși, decizia nu interzice publicarea voluntară, lăsând Executivului libertatea de a continua practica în numele transparenței.

Cu toate acestea, mai mulți miniștri au preferat să nu mai facă publice documentele, invocând „neclarități juridice”.

Transparența – între principiu și opțiune politică

Situația pune sub semnul întrebării angajamentul Guvernului Bolojan față de transparență, un subiect-cheie în programul său de guvernare.

„Cetățenii au dreptul să știe cine îi conduce și ce avere au demnitarii care iau decizii în numele lor. Chiar dacă legea nu mai impune publicarea, refuzul de a o face ridică semne de întrebare”, avertizează mai mulți reprezentanți ai societății civile.

În lipsa unei obligații explicite, transparența rămâne un test de integritate politică, nu o simplă formalitate administrativă.