CCR declară neconstituțională legea privind pensiile magistraților - Decizia lovește în Guvernul Bolojan, care își asumase răspunderea pe actul normativ

CCR a admis astfel obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, stabilind că forma adoptată de Guvernul Bolojan nu respectă exigențele constituționale privind procedura legislativă.

Legea Bolojan, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului

Executivul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe acest proiect la 1 septembrie, argumentând că sistemul pensiilor speciale este „inechitabil, risipitor și nesustenabil”.

„Avem în multe locuri privilegii, speciali, excepții, risipă și sinecuri. Unii își angajează rudele, alții își măresc indemnizațiile, alții raportează fals pentru a încasa mai mult. Vă întreb: aceasta este România pe care ne-o dorim?”, declara premierul în fața Legislativului, în momentul asumării răspunderii.

Deși legea a generat ample dezbateri publice, niciun partid politic nu a atacat actul la Curte — nici măcar AUR, formațiune care a contestat, în ultimele luni, toate măsurile adoptate de Guvern.

Ce prevedea legea declarată neconstituțională

Actul normativ elaborat de Guvern aducea modificări majore în sistemul de pensii de serviciu din magistratură:

• plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care, în prezent, se poate ajunge la peste 100% din veniturile din activitate, datorită calculului bazat pe brut;

• creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani, etapizat, pe parcursul a 10 ani;

• majorarea stagiului de cotizare de la 25 la 35 de ani.

Premierul Bolojan justificase măsurile prin necesitatea echilibrării bugetului de stat și eliminarea inechităților între categoriile profesionale, subliniind că vârsta medie de pensionare în magistratură este 48–49 de ani, iar pensia medie depășește 24.000 de lei lunar, cu vârfuri care ajung la 35.000–40.000 de lei.

Înalta Curte: „Guvernul a abuzat de procedura angajării răspunderii”

Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, întinsă pe 39 de pagini, a acuzat Guvernul că a folosit abuziv mecanismul angajării răspunderii pentru o lege care nu se afla într-o situație de urgență și nu justifica ocolirea dezbaterii parlamentare.

„Guvernul nu are o competență discreționară de a-și angaja răspunderea. Această modalitate simplificată de legiferare trebuie folosită doar in extremis, atunci când adoptarea în procedură obișnuită sau de urgență nu mai este posibilă”, se arată în sesizarea magistraților.

Înalta Curte a invocat, de asemenea, lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), caracterul retroactiv al unor prevederi și afectarea independenței justiției, garantată de Constituție.

Decizia CCR și efectele ei

Deși Curtea nu s-a pronunțat asupra fondului — adică asupra limitării cuantumului pensiilor —, verdictul privind neconstituționalitatea pe formă face ca legea să fie întoarsă în Parlament. Pentru ca actul să poată fi adoptat din nou, Guvernul va trebui fie să reia procedura legislativă în formă completă, fie să modifice aspectele procedurale contestate.

Potrivit surselor juridice, motivarea detaliată a deciziei va fi publicată în următoarele zile pe site-ul instituției.

Demisia premierului Bolojan, pe fondul tensiunilor cu magistrații

Decizia CCR vine în contextul unei crize politice majore, după ce premierul Ilie Bolojan și-a anunțat demisia, invocând „blocajul instituțional și rezistența la reformă”. Potrivit unor surse politice, verdictul Curții a cântărit decisiv în decizia șefului Executivului.

Guvernul Bolojan își legase imaginea de reforma sistemului de pensii speciale, una dintre promisiunile-cheie ale mandatului său.

Analiză: o lovitură simbolică pentru reformele în justiție

Decizia Curții Constituționale readuce în prim-plan tensiunea cronică dintre puterea executivă și cea judecătorească, într-un moment în care reformele privind pensiile speciale și statutul magistraților sunt urmărite atent și la nivel european.

Deși hotărârea CCR se bazează strict pe aspecte de procedură, efectul politic și simbolic este semnificativ: Guvernul pierde o bătălie-cheie în lupta pentru reducerea cheltuielilor bugetare, iar magistrații își consolidează poziția în fața unui executiv care a încercat să le reducă privilegiile.