Proteste în sistemul penitenciar: Sindicaliștii acuză „haos instituțional” și planuri de reorganizare fără fundament
Polițiștii de penitenciare ies în stradă de luni, acuzând lipsa de transparență, presiuni interne și tentative de restructurare nejustificate. Protestele, anunțate la nivel național, riscă să blocheze activitatea în mai multe unități dacă Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor nu deschid un dialog real.
Tensiunile din sistemul penitenciar ating un nou punct critic. Începând de luni, Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare (SNPP) și Federaţia Sindicatelor din Sistemul Penitenciar (FSSP) — organizații care reprezintă peste 70% dintre angajații din domeniu — declanșează un val de proteste la nivel național.
Decizia vine pe fondul unor nemulțumiri tot mai accentuate privind „haosul instituțional, lipsa de transparență decizională și planurile de reorganizare lipsite de argumente obiective”, potrivit unui comunicat comun al celor două federații.
Calendarul manifestațiilor: proteste la ANP și Ministerul Justiției
Prima etapă a acțiunilor sindicale va avea loc între 20 și 31 octombrie, perioadă în care, zilnic, începând cu ora 08:00, la sediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) vor fi afișate mesaje de protest pe întreaga durată a programului de lucru.
Cea mai amplă manifestație este programată pentru 23 octombrie, la ora 11:00, în fața Ministerului Justiției, unde aproximativ 2.000 de polițiști de penitenciare sunt așteptați să protesteze „față de haosul instituțional, lipsa de transparență și intențiile de reorganizare lipsite de fundamente obiective”.
În funcție de rezultatul discuțiilor cu autoritățile, liderii sindicali anunță că vor decide un calendar extins de proteste până la sfârșitul anului.
Avertismentul sindicaliștilor: sistemul riscă blocaj total
Sindicatele avertizează că, dacă Ministerul Justiției (MJ) și ANP vor continua demersurile privind desființarea unor unități penitenciare fără un dialog transparent și fără o analiză reală a impactului bugetar, protestele se vor extinde în toate penitenciarele din țară.
Mai mult, sindicaliștii anunță refuzul muncii suplimentare în ultima săptămână a lunii octombrie — măsură care, potrivit acestora, ar putea bloca funcționarea sistemului penitenciar pe termen nedeterminat.
Un alt motiv de nemulțumire îl reprezintă presiunile și acuzațiile de hărțuire la adresa unor polițiste de penitenciare, cazuri mediatizate recent și atribuite, potrivit comunicatului, directorului general al ANP. Sindicaliștii solicită intervenția directă a Ministerului Justiției în aceste situații.
„Reforme mascate și risipă bugetară”: sindicatele contestă reorganizarea
În documentul comun, organizațiile sindicale resping ideea desființării unor unități de detenție „sub masca unor pretinse reforme”, care, în opinia lor, nu reduc costurile, ci le amplifică, afectând misiunile principale ale sistemului penitenciar.
„Nu vom accepta nicio măsură de reorganizare care nu este discutată cu partenerii sociali, în mod transparent și argumentat, în Comisia mixtă din Ministerul Justiției”, transmit reprezentanții SNPP și FSSP.
Aceștia mai cer asigurarea unui buget corespunzător pentru gestionarea noilor spații de detenție date recent în folosință, în contextul extinderii capacității de încarcerare menite să elimine sancțiunile CEDO pentru condițiile de detenție.
„Sistemul penitenciar se află deja într-un deficit bugetar cronic. Solicităm ANP și MJ să găsească soluții pentru corectarea acestei situații, nu să taie din resursele care oricum lipsesc”, se mai arată în comunicat.
Un nou conflict deschis între sindicate și Ministerul Justiției
Protestele anunțate readuc în prim-plan tensiunile recurente dintre polițiștii de penitenciare și conducerea Ministerului Justiției. De la revendicări salariale și lipsa personalului, până la condițiile precare din penitenciare, sistemul se confruntă de ani buni cu probleme structurale care, potrivit sindicatelor, sunt tratate „prin improvizații administrative și măsuri de imagine”.
Dacă dialogul nu se reia rapid, sistemul de detenție riscă să intre într-o nouă criză de funcționare — una care ar putea afecta direct ordinea și siguranța publică, dar și credibilitatea României în fața partenerilor europeni privind respectarea drepturilor deținuților și eficiența administrativă.