România, din nou pe minus la migrație: Tot mai mulți pleacă, tot mai puțini se întorc - 2024, anul exodului tăcut al clasei de mijloc

România traversează o nouă criză de migrație, una mai subtilă decât cea de după 2007, dar cu efecte economice și sociale mult mai adânci. După aproape un deceniu în care mai mulți români se întorceau acasă decât plecau, tendința s-a inversat brusc: din 2023, țara pierde anual zeci de mii de cetățeni – majoritatea activi profesional, în plină maturitate.

Conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS), după un vârf al repatrierilor în 2022, fluxurile migraționale s-au deteriorat rapid. În numai doi ani, România a trecut de la un sold pozitiv la o pierdere netă de peste 22.000 de persoane anual.

De la întoarceri optimiste la un nou val de plecări

În 2022, România înregistra încă un echilibru fragil: 54.839 de români reveneau în țară, în timp ce 48.438 plecau definitiv — un plus modest, dar simbolic, de 6.400 de persoane.

Anul următor a adus însă o schimbare radicală. Numărul celor care au ales să se repatrieze s-a prăbușit la 29.830, în timp ce plecările definitive au rămas aproape neschimbate (48.612). Rezultatul: un deficit de aproape 19.000 de oameni.

Tendința negativă s-a accentuat și în 2024 — doar 28.431 de români s-au întors, în timp ce 51.062 au părăsit țara definitiv. România a pierdut, astfel, într-un singur an, echivalentul populației unui oraș de dimensiuni medii, precum Făgăraș sau Caracal.

Exodul profesioniștilor: migrația maturității

Dacă valul de plecări de la începutul anilor 2000 era dominat de tineri aflați la început de drum, fenomenul actual are o altă față. Tot mai mulți români pleacă la 30, 35 sau chiar 40 de ani — adică exact atunci când ating vârful carierei și al productivității.

Datele INS arată că în 2024:

• grupa de vârstă 35–39 de ani a reprezentat 12% din totalul emigranților;

• între 30–34 de ani, ponderea a fost de 8,1%;

• segmentul 25–29 de ani – 7,4%;

• iar tinerii de 20–24 de ani – 6,6%.

În total, aproape un sfert dintre cei plecați au sub 35 de ani, dar și segmentul 40–44 de ani, adică profesioniștii formați, contribuie consistent, cu aproape 10% din total.

Această migrație „a maturității” este una dintre cele mai costisitoare pentru România: presupune pierderea unei forțe de muncă calificate, a contribuțiilor la buget și, adesea, a părinților tineri care cresc copii în afara țării.

Unde se mută românii: Europa rămâne „acasă” pentru milioane

Destinațiile preferate nu s-au schimbat semnificativ, dar se consolidează tendința migrației către statele vest-europene cu economii stabile și politici sociale generoase.

În 2024, conform datelor INS:

• Italia a atras 11.055 de români,

• Germania, 10.578,

• Spania, 4.467,

• Austria, 2.424,

• Franța, 1.723.

În afara Uniunii Europene, Canada (1.088 de persoane) și SUA (943) rămân destinații constante pentru migrația calificată, iar Elveția atrage anual câteva sute de specialiști.

Marea Britanie – excepția statistică și necunoscuta reală

Deși Marea Britanie continuă să fie una dintre principalele destinații pentru români, după Brexit, datele oficiale nu mai reflectă clar fluxul către Regat. INS include plecările spre această țară în categoria „alte state”, unde s-au înregistrat 17.551 de emigrări doar în 2024 – adică peste o treime din totalul celor plecați.

Un avertisment pentru viitor: România îmbătrânește, iar tinerii nu se mai întorc

Sociologii avertizează că fenomenul este simptomul unei crize mai profunde – una a încrederii. Motivele plecărilor nu mai țin doar de nivelul salariilor, ci de percepția generală asupra șanselor de dezvoltare, a calității serviciilor publice și a stabilității politice.

Dacă România nu va reuși să creeze un climat economic și instituțional care să-i rețină pe cei aflați în plină maturitate profesională, echilibrul demografic riscă să devină ireversibil.