Kelemen Hunor, după incidentul de la Congresul UDMR: „Imnul secuiesc nu este un gest politic, ci parte din patrimoniul cultural al comunității maghiare”

După plecarea intempestivă a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, de la Congresul UDMR, moment survenit imediat după intonarea imnului secuiesc, liderul Uniunii, Kelemen Hunor, a reacționat public, explicând că piesa are o valoare identitară și culturală, nu una politică sau secesionistă.

Oct 20, 2025 - 00:21
Kelemen Hunor, după incidentul de la Congresul UDMR: „Imnul secuiesc nu este un gest politic, ci parte din patrimoniul cultural al comunității maghiare”
Foto: Kelemen Hunor / Facebook

„Face parte din moștenirea noastră culturală. Nu este împotriva statului român”

Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Kelemen Hunor a subliniat că imnul secuiesc este o componentă a patrimoniului spiritual al comunității maghiare din România, subliniind că interpretarea sa nu reprezintă o formă de contestare a statului român:

„Nu este imnul Ținutului Secuiesc, așa cum se spune greșit. Este imnul secuiesc, un cântec care face parte din moștenirea noastră culturală. România, de 107 ani, are pe teritoriul său această comunitate – una care plătește taxe, respectă legile, este loială statului român și creează valori economice și culturale. Iar acest cântec face parte din patrimoniul nostru. Dacă ai o comunitate, ai și patrimoniul ei.”

Liderul UDMR a insistat că respingerea simbolurilor culturale ale minorităților contrazice chiar ideea de diversitate care definește România modernă:

„Nu se poate să spui că ești o țară bogată prin diversitate etnică și, în același timp, să refuzi patrimoniul acestor comunități. Imnul secuiesc nu este împotriva românilor, nu este împotriva statului român. Este doar o parte din bagajul nostru identitar.”


Despre versurile „Să nu pierdem Ardealul”: „De ce să fie secesionist?”

Întrebat dacă versurile cântecului pot fi interpretate ca un mesaj secesionist, Kelemen Hunor a respins categoric această idee:

„De ce să fie secesionist? Este un cântec vechi, care s-a cântat și acum doi ani, când erau acolo și Nicolae Ciucă, și Marcel Ciolacu. Nimeni nu a reacționat. S-a cântat și înainte de 1989, în ciuda represiunii comuniste. Este un simbol care a supraviețuit tuturor regimurilor – și o va face și în această perioadă de libertate. Trebuie privit ca o parte a patrimoniului cultural, nu ca o provocare.”


Despre incidentul cu Sorin Grindeanu: „Toată lumea știa că va fi intonat imnul”

Kelemen Hunor a mai explicat că momentul artistic fusese anunțat în prealabil și convenit în cadrul protocolului oficial:

„Toată lumea știa că imnul va fi cântat – și domnul Grindeanu, și echipa sa. A fost trecut în desfășurătorul evenimentului, discutat din timp cu organizatorii. Premierul, din respect pentru comunitate, a rămas. Nu trebuie să fii de acord cu fiecare element identitar, dar respectul este esențial.”

În opinia sa, reacțiile politice apărute ulterior reprezintă „o furtună într-un pahar cu apă”, amplificată artificial de tensiuni interne și de interpretări greșite:

„Nu e prima dată, nu va fi nici ultima. De 35 de ani se cântă acest imn la evenimentele comunității maghiare. Este și poporul tău, Sorin Grindeanu, este și poporul tău, Nicușor Dan, este și poporul tău, Ilie Bolojan. Cu contribuția tuturor, acest patrimoniu cultural rămâne aici, în România.”