Românii din străinătate, obligați să se prezinte la centrele militare în termen de 15 zile în caz de mobilizare - Guvernul adoptă noua Lege a apărării naționale
Guvernul României a adoptat, joi, 2 octombrie 2025, proiectul noii Legi a apărării naționale, un act normativ cu impact major asupra organizării sistemului de apărare și asupra responsabilităților cetățenilor români, inclusiv a celor aflați în diaspora. În paralel, Executivul condus de Ilie Bolojan a aprobat modificări la Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, introducând obligații clare pentru rezerviști și incorporabili, în contextul unor posibile situații de criză.
Mobilizarea românilor din diaspora: termen de 15 zile pentru prezentare
Potrivit documentului transmis Parlamentului pe 6 octombrie, toți cetățenii români încorporabili sau aflați în rezervă, indiferent de locul unde trăiesc — în țară sau în străinătate —, sunt obligați să se prezinte la centrele militare teritoriale în termen de cel mult 15 zile de la primirea notificării, în caz de război, mobilizare generală sau stare de asediu.
Măsura vizează inclusiv românii care locuiesc temporar în afara granițelor, dar care și-au păstrat domiciliul în România. Aceștia vor primi ordinul de chemare la adresa de domiciliu din țară și vor fi obligați să clarifice situația lor militară.
Textul de lege precizează că neprezentarea în termenul legal atrage sancțiuni administrative sau penale. Concret, neparticiparea la exercițiile și antrenamentele de mobilizare constituie contravenție și este sancționată cu amenzi între 405 și 1.251 de lei, potrivit prevederilor actualizate ale Legii 446/2006.
Exerciții de mobilizare în București și Ilfov: peste 10.000 de rezerviști chemați la instruire
În același timp, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a declanșat un amplu exercițiu de mobilizare națională, denumit MOBEX B-IF-25, desfășurat în București și județul Ilfov.
Peste 10.000 de rezerviști au fost convocați pentru verificări medicale și psihologice, instruire tactică și ședințe de tragere. Exercițiul are ca obiectiv testarea capacității de reacție și mobilizare a forțelor de rezervă în situații de criză.
„Rezerviștii sunt chemați prin intermediul structurilor Ministerului de Interne și trebuie să se prezinte la unitățile militare unde sunt arondați. După verificarea actelor, aceștia primesc echipament și armament, urmând programul de instruire stabilit de minister”, a explicat colonelul Corneliu Pavel, purtătorul de cuvânt al MApN.
MApN: „Nu trimitem oamenii la război”
Reprezentanții ministerului au subliniat că aceste exerciții au caracter preventiv și logistic, nefiind legate de un conflict iminent.
„Nu înseamnă că trimitem oamenii la război. Este un exercițiu planificat de mult timp, pentru verificarea procedurilor de mobilizare. Activități similare au fost organizate și în Tulcea, Giurgiu, Olt, Sibiu și Mureș”, a precizat colonelul Pavel.
Totuși, în rândul participanților au apărut nemulțumiri legate de termenul scurt de convocare, lipsa unei informări clare și dificultățile logistice. Mulți foști militari au reclamat că nu mai dețin uniformele sau documentele de rezervist, iar unii au aflat despre chemare „cu doar o zi înainte”.
Mobilizarea diasporei – un scenariu luat în calcul
Noua lege a apărării prevede pentru prima dată mecanisme clare de mobilizare a românilor din străinătate. Cetățenii care nu pot reveni în țară în termenul de 15 zile trebuie să contacteze atașații militari ai ambasadelor României sau centrele militare teritoriale, pentru clarificarea situației lor.
Măsurile sunt aliniate standardelor NATO și principiilor apărării colective europene, vizând integrarea rezervei externe în sistemul de răspuns rapid al României.
Context regional tensionat și reformă strategică
Adoptarea noii legi are loc într-un context de securitate fragil în Europa de Est, marcat de escaladări regionale și de intensificarea programelor de înzestrare militară în statele membre NATO.
Guvernul afirmă că proiectul urmărește modernizarea cadrului legislativ al apărării și adaptarea sa la realitățile contemporane, stabilind responsabilități clare între autorități și cetățeni în caz de criză majoră.
Actul normativ urmează să fie dezbatut în procedură de urgență în Parlament, iar oficialii MApN susțin că documentul reprezintă „un pas esențial spre consolidarea rezilienței naționale și a capacității de reacție în situații de amenințare”.
