Finlanda, țara care trăiește pregătită: Peste 50.000 de buncăre protejează aproape toată populația

Lecția istoriei: o națiune care nu a uitat

Trauma Războiului de Iarnă din 1939–1940, când Armata Roșie a invadat Finlanda, a lăsat urme adânci în conștiința colectivă. De atunci, finlandezii nu au încetat să se pregătească pentru ce este mai rău. În timp ce alte state europene au considerat că amenințarea militară a devenit o relicvă a trecutului, Finlanda a continuat să investească în infrastructura de apărare civilă.

Astăzi, aproape 90% din populație ar putea fi adăpostită în caz de atac. Legea impune ca fiecare clădire cu o suprafață de peste 1.200 de metri pătrați – fie bloc de locuințe, birou sau fabrică – să aibă un buncăr propriu. În capitala Helsinki, numărul locurilor din adăposturi depășește numărul locuitorilor, notează publicația germană Bild.

Buncărul de sub Helsinki: o cetate subterană modernă

La 20 de metri sub centrul capitalei, se află unul dintre cele mai mari și mai moderne buncăre civile din Europa. Construit între 2003 și 2006, acesta poate adăposti 6.000 de persoane și este complet echipat pentru a susține viața în caz de catastrofă, inclusiv un atac nuclear.
„Oamenii pot supraviețui aici săptămâni întregi. Avem un sistem de ventilație performant, provizii și un plan strict de organizare”, explică Tomi Rask, instructor de protecție civilă și coordonator al adăpostului.

În timp de pace, spațiul nu rămâne nefolosit: buncărul este transformat într-un complex multifuncțional — sală de fitness, teren de hochei și handbal, loc de joacă pentru copii și parcare subterană. Veniturile generate din aceste activități acoperă parțial costurile ridicate de întreținere.

„Aerul este mai curat decât în majoritatea sălilor de sport din Germania”, glumește Rask, subliniind perfecționismul ingineriei finlandeze.

Germania – contrastul european

Dacă Finlanda are un buncăr pentru aproape fiecare cetățean, Germania stă la polul opus. Țara dispune astăzi de doar 579 de adăposturi funcționale, cu o capacitate totală de 480.000 de locuri – adică unul la fiecare 174 de persoane. În anii ’90 existau circa 2.000 de astfel de structuri, însă multe au fost abandonate după 2007, când guvernul german a decis sistarea întreținerii lor, invocând costurile ridicate și scăderea riscurilor militare.

Reguli stricte și viață organizată în adăpost

În Finlanda, protecția civilă este tratată ca o disciplină națională. Există protocoale clare pentru fiecare detaliu: de la modul de activare a rețelei de telefonie mobilă de urgență, până la programe zilnice care împart timpul între muncă, somn și activități de relaxare.
„Profesorii vor continua să predea, asistentele vor avea grijă de bolnavi. Viața trebuie să meargă mai departe chiar și sub pământ”, explică Rask.

Fiecare cetățean este instruit să aibă pregătit un kit de urgență pentru 72 de ore, care să conțină mâncare, apă, medicamente, produse de igienă, lanterne, baterii, o saltea, sac de dormit, dar și obiecte care ajută psihologic — cărți, jocuri, hârtie și pixuri. Țigările și alcoolul sunt strict interzise.
„Nu suntem un hotel”, avertizează instructorul.

Suveranitate informațională și vigilență constantă

Pe lângă protecția fizică, autoritățile finlandeze au conceput și un plan de suveranitate informațională: în caz de criză, statul controlează canalele de comunicare pentru a preveni dezinformarea. „Ne cunoaștem vecinii”, spune Rask, făcând o aluzie transparentă la Rusia, „din păcate.”

Lecția Finlandei pentru Europa

Într-o perioadă în care tensiunile geopolitice cresc la granițele estice ale continentului, modelul finlandez redevine un exemplu de reziliență și disciplină strategică. În timp ce multe state europene abia redescoperă importanța protecției civile, Finlanda a rămas mereu pregătită.

Sub pământul său stâncos se ascunde nu doar o rețea de buncăre, ci și o filozofie a supraviețuirii – aceea că pacea nu se întreține doar cu diplomație, ci și cu vigilență, infrastructură și solidaritate.