Ziua Mondială a Pâinii: România, grânarul Europei care importă pâine scumpă și pierde anual un miliard de euro

Paradoxul grâului românesc: exportăm calitate, importăm produse finite

Anul 2025 a adus o producție record de grâu, de aproximativ 13 milioane de tone, ceea ce a consolidat poziția României în fruntea clasamentului european al exportatorilor.
„În ultimii doi ani, România deține supremația la exportul de grâu în Uniunea Europeană. Avem cel mai bun grâu de panificație din regiune”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Dar, în ciuda acestei performanțe, realitatea economică este una paradoxală: vindem grâul ieftin altor țări și cumpărăm pâine congelată, biscuiți și produse de patiserie la prețuri de câteva ori mai mari. În 2024, importurile de produse de panificație au atins valoarea record de 1 miliard de euro, sectorul intrând astfel în top 5 domenii cu cel mai mare deficit comercial.

„Pentru că nu avem capacitatea de procesare, ajungem să importăm produse scumpe cu volum mic. Este o trăsătură istorică a României: avem mulți deținători de terenuri, dar prea puțină tehnologie”, explică analistul agricol Cezar Gheorghe.

Importurile de pâine, în creștere cu 70% în patru ani

România importă nu doar produse de panificație, ci și făină. În unele brutării din București, pâinea „de casă” se coace cu făină adusă din Franța.
„Toate făinurile pe care le folosim sunt importate. Facem o secară bună, dar merge la export. Facem o speltă excelentă, dar și ea pleacă afară. Făina românească nu are constanță în calitate. Marile mori preferă producția industrială, de 30 de tone pe zi, în timp ce moara cu piatră produce o tonă pe zi”, explică brutarul artizanal Daniel Ion.

Potrivit datelor statistice, importurile de pâine au crescut cu 70% în ultimii patru ani, în timp ce producția internă stagnează.

Pâinea artizanală – apreciată, dar tot cu făină din import

Pâinea artizanală câștigă teren pe piață, însă ironia face ca, în majoritatea cazurilor, făina folosită să provină din străinătate. Clienții sunt tot mai atenți la ingrediente și aleg sortimente sănătoase, dar puțini știu că materia primă nu este românească.

„Sortimentele cu turmeric și cărbune vegetal ajută la reducerea inflamațiilor și la digestie, iar pâinea integrală de secară este benefică pentru diabetici. Oamenii caută calitate și autenticitate”, spune reporterul Ingrid Tîrziu, de la Observator.

Făina ucraineană, tentația prețurilor mici

O altă provocare pentru brutarii români este concurența făinii din Ucraina, vândută la prețuri mult mai mici.
„Când vezi făină care costă un leu kilogramul, trebuie să te întrebi ce calitate are. Dacă același produs are gust diferit de la o săptămână la alta, e clar că proveniența nu este una sigură”, avertizează brutarul Robert Tătar.

La rândul său, președintele Rompan, Aurel Popescu, atrage atenția că unele produse se vând chiar sub prețul de cost. „Este o practică periculoasă. Nu înțelegem de ce trebuie să sufere producătorii români. Aceste făinuri pot conține corpuri străine sau impurități”, a spus acesta.

România, grânarul Europei care nu își coace propria pâine

Deși România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană la ponderea agriculturii în PIB, ocupă abia locul șapte la valoarea efectivă a producției agricole. Lipsa capacităților de procesare, investițiile insuficiente în morărit și panificație și orientarea exporturilor către materii prime brute mențin țara într-un cerc vicios economic.

Autoritățile estimează că, în fiecare zi, intră în România aproximativ 30 de camioane cu pâine congelată – o imagine elocventă pentru paradoxul unui stat care exportă grâu premium și importă propriul aliment de bază.

Într-o zi dedicată celebrării pâinii, România are mai degrabă motive de reflecție decât de sărbătoare: suntem o țară care cultivă grâul Europei, dar nu reușește să-și frământe propria prosperitate.