Șeful ANAF: „Inclusiv gemul făcut în casă afectează Gap-ul de TVA al României”
O declarație surprinzătoare a președintelui ANAF, Adrian Nicușor Nica, a stârnit controverse după ce acesta a afirmat că produsele realizate în gospodărie pentru consum propriu — precum gemul făcut în casă — influențează negativ colectarea TVA la nivel național.
„Inclusiv gemul făcut din prunele din curtea din spate, inclusiv asta afectează Gap-ul de TVA”, a spus Nica, explicând că autoconsumul — adică producția de bunuri destinate uzului personal — este unul dintre factorii care contribuie la diferența dintre TVA-ul care ar trebui colectat și cel efectiv încasat de stat.
Ce este Gap-ul de TVA și de ce România stă prost la acest capitol
Așa-numitul „Gap de TVA” reprezintă diferența dintre veniturile din TVA pe care statul ar trebui să le încaseze teoretic și sumele efectiv colectate. Potrivit Comisiei Europene, în calculul acestui decalaj sunt incluse nu doar fraudele fiscale sau evaziunea, ci și pierderile rezultate din activități economice neimpozabile, cum este autoconsumul din gospodării.
Ultimele date disponibile, aferente anului 2022, arată că România avea un Gap de TVA de 30%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Din acest procent, între 7% și 9% ar proveni din necolectarea datorată autoconsumului – adică din producția și consumul casnic de alimente, băuturi sau alte bunuri necomercializate.
România a refuzat asistența europeană pentru reducerea decalajului
Deși alte state membre au apelat la asistență tehnică oferită de Comisia Europeană și Banca Mondială pentru a îmbunătăți colectarea TVA, România a ales să gestioneze intern această problemă.
„În trecut am considerat că nu avem nevoie de asistență, însă acum vrem să lucrăm împreună cu Comisia Europeană și vom primi sprijin de la experții Băncii Mondiale”, a anunțat Nica, sugerând o schimbare de abordare instituțională.
Modelul bulgar: de la 30% la sub 10%
Un exemplu de succes îl reprezintă Bulgaria, care la începutul anilor 2000 avea un decalaj de TVA comparabil cu cel al României – peste 30%. Cu sprijinul experților Băncii Mondiale, Sofia a implementat un sistem de monitorizare digitală a tranzacțiilor și de analiză în timp real a comportamentului fiscal, reușind să reducă gradual gap-ul la sub 5%, sub media Uniunii Europene.
„Modelul bulgar este o dovadă că o strategie coerentă și sprijinul internațional pot produce rezultate concrete”, a subliniat Nica.
România, în căutarea unei soluții durabile
ANAF intenționează să adopte un plan integrat de reformă fiscală, care să includă modernizarea infrastructurii IT, analiza predictivă a riscurilor și o colaborare mai strânsă cu instituțiile europene.
Deși declarația referitoare la „gemul de casă” a stârnit reacții ironice, problema semnalată este reală, iar autoritățile fiscale caută acum modalități de a reduce decalajul structural de TVA, care privează bugetul României de miliarde de euro anual.
