Criză politică la Berlin: Guvernul german, blocat pe tema reintroducerii serviciului militar în contextul presiunilor NATO
Guvernul german traversează una dintre cele mai tensionate dispute politice din ultimii ani, după ce planul de reformare a sistemului de recrutare militară s-a blocat pe fondul divergențelor dintre social-democrați și conservatori. În timp ce războiul din Ucraina și presiunile NATO impun o creștere rapidă a capacității de apărare, partidele de guvernământ nu reușesc să ajungă la un compromis privind modul în care Germania ar trebui să-și suplimenteze efectivele armatei.
Disputa dintre SPD și CDU/CSU
Ministrul Apărării, Boris Pistorius (SPD), a propus un sistem de recrutare voluntară, bazat pe înrolarea zecilor de mii de tineri dornici să servească în Bundeswehr. Planul său a fost însă întâmpinat cu scepticismul blocului conservator CDU/CSU, condus de cancelarul Friedrich Merz, care insistă pentru introducerea unei forme de conscripție automate în cazul în care numărul voluntarilor nu ar fi suficient.
„Vrem să încercăm mai întâi varianta voluntară. Dacă funcționează, cu atât mai bine. Dar rămân sceptic”, a declarat Merz, care se confruntă deja cu o scădere de popularitate în sondaje, alimentată de tensiunile din interiorul coaliției.
Conflictul a escaladat după ce Pistorius a respins un compromis intermediar propus de CDU, care ar fi permis selecția prin tragere la sorți a unor tineri pentru serviciul militar obligatoriu, în lipsa voluntarilor.
Ca urmare, conferința de presă anunțată pentru prezentarea proiectului de lege a fost anulată în ultimul moment, iar partidele s-au acuzat reciproc de sabotarea procesului legislativ.
Acuzații dure și blocaj instituțional
Veteranul politic Norbert Röttgen (CDU) a lansat un atac direct la adresa ministrului Apărării, declarând pentru Süddeutsche Zeitung:
„În peste 30 de ani de activitate în Bundestag, nu am mai văzut un ministru federal care să saboteze direct un proiect legislativ din domeniul său și să arunce propriul partid în haos.”
Proiectul de lege prevede ca toți tinerii germani de 18 ani să completeze un chestionar privind aptitudinile și disponibilitatea pentru serviciul militar. Într-o etapă ulterioară, cei considerați eligibili ar urma să fie invitați la centrele de recrutare.
În prezent, includerea femeilor într-un eventual sistem de conscripție ar necesita o modificare constituțională, care nu se află însă pe agenda guvernului.
Bundeswehr, între criză de personal și obiective NATO
După suspendarea serviciului militar obligatoriu în 2011, Germania s-a bazat exclusiv pe recrutări voluntare. Însă, în contextul războiului din Ucraina, efectivele Bundeswehr s-au redus semnificativ, iar dotările au rămas în urmă față de cerințele Alianței Nord-Atlantice.
Guvernul s-a angajat să crească efectivele la 260.000 de soldați, față de cei aproximativ 180.000 actuali, la care se adaugă 200.000 de rezerviști.
Un sondaj recent arată că 54% dintre germani susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sprijinul fiind predominant în rândul persoanelor trecute de 60 de ani.
Armata cere acțiune rapidă
Carsten Breuer, inspectorul general al forțelor armate, avertizează că Germania „nu mai are timp de pierdut” și că un sistem de recrutare eficient trebuie implementat „în următorii doi ani”.
„Avem nevoie de o creștere rapidă a efectivelor pentru a ne putea apăra și pentru a descuraja eventuale agresiuni. Este o chestiune de securitate națională și de responsabilitate în cadrul NATO”, a declarat Breuer.
În timp ce dezbaterea se adâncește, Germania se confruntă cu dilema redefinirii rolului său militar în Europa – între moștenirea pacifistă postbelică și cerințele unei Alianțe care se pregătește tot mai mult pentru confruntare directă cu Rusia.
